Noile date furnizate de Oficiul European pentru Statistică arată o evoluție a veniturilor în cadrul Uniunii Europene, evidențiind în același timp disparități semnificative între statele membre. Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă la nivelul întregii UE a ajuns la 41.500 euro anul trecut. Această valoare reprezintă o creștere de 4,3% față de nivelul înregistrat în 2024, când media europeană era de 39.800 euro, conform raportului publicat vineri.
În ceea ce privește situația specifică a României, veniturile medii au cunoscut o creștere, însă poziția în clasamentul european rămâne una de la parte de jos. Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă în România a ajuns la 20.818 euro, de la nivelul de 19.397 euro raportat în anul 2024. Deși există o progresie numerică, țara se menține în grupul celor mai puțin atractive piețe din perspectiva veniturilor salariale.
Alte patru state membre se află în aceeași situație de submedia europeană, fiind identificate ca având cele mai mici niveluri de venituri. Bulgaria registrează cel mai scăzut salariu mediu anual ajustat, cu o valoare de 16.200 euro, urmată de Grecia, unde media este de 18.800 euro. Ungaria ocupă locul imediat următor în acest segment negativ, cu un salariu mediu de 20.100 euro, consolidând pragul de sărăcie salarială în regiune.
Contrastul dintre aceste economii și liderii europilor este extrem de pronunțat atunci când analizăm cifrele de top. În partea opusă a clasamentului, Luxemburg deține cel mai ridicat nivel al salariului mediu anual ajustat, atingând 85.600 euro. Ulterior, Danemarca și Irlanda ocupă următoarele poziții de elită, cu venituri medii de 73.500 euro, respectiv 64.400 euro, evidențiind prăpastia economică dintre nordul și sudul/estul Europei.
Analiza acestor date statistice subliniază dificultatea de a atrage investiții sau forță de muncă în zonele cu venituri scăzute. Diferențele dintre salariul de 16.200 euro din Bulgaria și cel de 85.600 euro din Luxemburg arată o fragmentare majoră a pieței muncii. Această realitate economică influențează modul în care statele membre își planifică strategiile de dezvoltare și competiția pentru resurse umane pe termen lung.
Evoluția veniturilor din Europa este monitorizată constant de instituțiile europene pentru a evalua coeziunea economică a blocului. Datele Eurostat servesc drept instrument de bază pentru compararea nivelului de trai și al puterii de cumpărare între cetățenii din diferite state membre. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru înțelegerea dinamicii de creștere și a eventualelor crize de inégalitate socială în interiorul Uniunii Europene.
