România se confruntă cu un blocaj financiar major în procesul de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Din totalul de 6,4 miliarde de euro pe care țara le mai are de încasat prin ultimele două cereri de plată, se estimează că doar aproximativ 3 miliarde de euro vor intra în bugetul statului până la sfârșitul acestui an. Restul de 3,4 miliarde de euro ar putea fi supuse unei proceduri de suspendare temporară de către Comisia Europeană.
Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Mihai Alexandru Ghigiu, în cadrul unei conferințe de presă de miercuri. Acesta a descris situația actuală ca fiind una lipsită de optimism, cauzată de întârzierile în implementarea reformelor asumate în fața partenerilor europeni. Conform ministrului, după cele trei renegocieri efectuate, suma totală acordată României în cadrul PNRR a rămas la 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,7 miliarde de euro au fost deja atrase.
Problemele financiare vizează direct cererile de rambursare numărul 5 și 6. Cererea numărul 5, în valoare de 2,08 miliarde de euro, întâmpină dificultăți la nivelul a șase jaloane esențiale. Situația este însă mult mai critică pentru cererea de plată numărul 6, care reprezintă cel mai important pachet financiar rămas în joc, fiind evaluată la 4,35 miliarde de euro. Această etapă include 104 jaloane și ținte, multe dintre reformele structurale fiind amânate succesiv către finalul calendarului.
Mihai Alexandru Ghigiu a subliniat că mecanismele de evaluare ale Comisiei Europene au devenit mult mai stricte începând cu data de 31 august. Din cele 104 jaloane prevăzute în cererea 6, un număr de 32 se află într-o zonă de risc sever. Pentru aceste elemente, România ar putea face față unor penalizări financiare proporționale sau chiar anulării integrale a plăților asociate. Guvernul va transmite documente revizuizate până vineri, 6 noiembrie, pentru a dovedi îndeplinirea unor ținte contestate.
Evaluarea oficială din partea Comisiei Europene este programată pentru data de 20 noiembrie. În acest moment, Bruxelles-ul va comunica ce jaloane sunt considerate complet atinse, care sunt validate doar parțial și ce corecții financiare vor fi aplicate. Pentru sumele care vor intra în suspendare, România va beneficia de o fereastră de două luni pentru a aduce clarificări și măsuri reparatorii. Scopul este ca o parte din fondurile blocate să poată fi accesate în primăvara anului 2027.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal de finanțare pentru modernizarea economiei și a infrastructurii în cadrul Uniunii Europene. Acesta funcționează pe baza unor jaloane de reformă și investiții, unde plata fondurilor este condiționată de îndeplinirea unor ținte specifice. În prezent, capacitatea administrativă de a valida aceste ținte este limitată, ceea ce pune sub presiune întregul proces de absorbție a fondurilor europene de către statul român.
