Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi mari au căpătat o importanță sporită atât la nivel european, cât și la nivel național. Accentul se pune nu doar pe structura taxelor, ci și pe capacitatea autorităților fiscale de a accesa informații detaliate despre venituri și active. Acest proces de monitorizare vizează identificarea corectă a patrimoniului și asigurarea conformității fiscale a contribuabililor cu resurse financiare semnificative.
Un studiu realizat de Comisia Europeană în aprilie 2026 arată că, în ultimele trei decenii, averea privată din Uniunea Europeană a crescut considerabil, devenind tot mai concentrată în rândul celor cu venituri foarte mari. Totuși, în majoritatea statelor membre, taxele pe avere nu generează venituri fiscale semnificative. Fenomenul este cauzat de praguri ridicate, facilități, scutiri și regimuri fiscale preferențiale care limitează baza de impozitare disponibilă pentru bugetele statelor.
La nivelul Parlamentului European, europarlamentarii și membrii parlamentelor naționale au discutat, la data de 12 octombrie 2026, despre abordări pentru taxarea persoanelor cu averi foarte mari. Dezbaterile au vizat dificultățile de evaluare a activelor deținute în multiple jurisdicții, mobilitatea capitalului și schimbarea rezidenței fiscale. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează acum la elaborarea unui raport propriu pe această temă, punând accent pe necesitatea cooperării internaționale.
În România, persoanele cu averi mari sunt monitorizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), o structură specializată din cadrul ANAF. Această unitate vizează persoanele rezidente fiscal în România care dețin o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea acestei direcții include verificări documentare punctuale și analize ale concordanței dintre veniturile declarate, patrimoniul deținut și situația fiscală generală a contribuabilului.
Datele furnizate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 indică o intensificare a activității de control. Autoritățile au analizat date aferente perioadei 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor. În acest interval, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost deja planificate acțiuni de control direct.
Eficiența colectării impozitelor depinde în mod crucial de digitalizarea administrațiilor fiscale și de schimbul automat de informații între state. Utilizarea instrumentelor de raportare furnizate de terți și existența unor structuri specializate permit un control fiscal mai riguros. Pentru contribuabilii cu patrimonii mari, acest cadru impune respectarea strictă a obligațiilor de declarare și păstrarea documentelor privind sursele de finanțare.
