Uniunea Europeană implementează noi strategii pentru a identifica și anticipa eventualele crize ale materiilor prime critice, esențiale pentru tehnologiile moderne. Prin intermediul inițiativei de cercetare MaaSiveTwin, finanțată de UE pe o perioadă de patru ani, o echipă internațională de cercetători încearcă să cartografieze proveniența materialelor și să identifice punctele slabe ale aprovizionării. Această abordare vizează trecerea de la simpla cunoaștere a surselor la anticiparea problemelor înainte ca acestea să afecteze direct industria europeană.
Echipa de cercetători, formată din experți din Cipru, Germania, Grecia, Polonia, Serbia și Elveția, utilizează tehnologii avansate pentru a descifra complexitatea rețelelor globale. Aceștia folosesc inteligența artificială pentru a analiza volume mari de date publice și imagini din satelit pentru a estima activitatea din siturile miniere. Rezultatele sunt integrate în gemeni digitali, reprezentări computerizate care permit simularea unor scenarii și a modului în care evenimentele specifice pot perturba fluxul de materiale.
Dependența Europei de furnizori externi rămâne o problemă majoră, în special în cazul materialelor necesare pentru bateriile litiu-ion și energie verde. China controlează aproximativ 90% din procesul de rafinare a grafitului cu grad de puritate pentru baterii și peste 75% din pământurile rare. De asemenea, peste jumătate din manganul de mare puritate este prelucrat în această țară, ceea ce expune industria europeană la riscuri strategice în cazul unor tensiuni comerciale sau conflicte.
Obiectivul final al acestor monitorizări este de a oferi întreprinderilor europene suficient timp pentru a reacționa la eventuale crize. Prin înțelegerea exactă a locurilor de producție și a rutelor de transport, companiile pot identifica surse alternative sau pot ajusta nivelurile de producție. Expertul Christian Thies subliniază că majoritatea materialelor necesare fabricării bateriilor provin din afara UE, ceea ce reprezintă un risc strategic ce trebuie gestionat prin reziliență.
Regulamentul UE privind materiile prime critice din 2024 impune ținte stricte pentru a reduce această vulnerabilitate până în anul 2030. Uniunea Europeană își propune să extragă cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice și să prelucreze cel puțin 40% din acestea în interiorul continentului. De asemenea, se urmărește ca nicio materie primă strategică să nu provină în proporție de mai mult de 65% dintr-o singură țară terță.
Această strategie de diversificare vine într-un context de creștere a controlului asupra resurselor, exemplificat de restricțiile impuse de Beijing asupra exporturilor de antimoniu și pământuri rare. Europa încearcă să își securizeze aprovizionarea prin parteneriate cu țări precum Australia, Chile și Canada. În paralel, Comisia Europeană analizează și crearea unei noi corporații europene pentru a sprijini achiziționarea și stocarea materialelor necesare domeniilor de apărare și tehnologiilor curate.
