O cercetare recentă a evidențiat un bilanț tragic de 50.000 de decese în orașele europene, cauzate de căldura extremă în timpul unei veri descrise ca fiind cea mai proastă înregistrată vreodată. Studiul a monitorizat impactul temperaturilor ridicate asupra populației din 854 de aglomerări urbane, analizând datele colectate în lunile iunie, iulie și august. Rezultatele arată o distribuție variată a mortalității pe diverse țări europene.
Italia a înregistrat cel mai mare număr de victime, cu 13.000 de decese, urmată de Franța, unde s-au raportat 7.200 de pierderi de vieți omenești, și Spania, cu 6.800 de decese. Deși sudul și vestul continentului au fost cele mai afectate zone, canicula a lovit dur și regiunile din nord, precum Regatul Unit, unde s-au înregistrat 4.300 de decese. Valul de căldură din luna iunie a fost responsabil pentru o treime din totalul deceselor.
Cercetătorii au utilizat un model matematic de înaltă precizie pentru a evalua impactul direct al temperaturilor asupra populației, luând în calcul structura de vârstă a locuitorilor și calitatea sistemului de sănătate. Studiul subliniază că mortalitatea crescută a afectat semnificativ și persoanele cu vârsta sub 65 de ani, reprezentând nu moins de 6.000 de decese. Această statistică indică faptul că extremele termice nu mai vizează doar grupurile de vârstă avansată.
Comparativ cu datele istorice de la începutul secolului, vara anului 2026 a fost identificată ca fiind mai ucigașă decât verile din 2022 și 2003. Autorii cercetării au trasat un semnal de alarmă, menționând că acest bilanț este un memento al faptului că schimbările climatice sunt o problemă globală. Orașele europene par să nu fie adaptate la creșterea constantă a temperaturilor, ceea ce amplifică riscurile pentru locuatori.
Echipa de experți a concluzionat că, fără efectele încălzirii globale, lunile de vară ar fi fost mult mai puțin calde și mult mai puțin periculoase. Conform estimărilor realizate prin aceleași metode de calcul, aproximativ 33.000 de vieți, adică două treimi din totalul deceselor, ar fi putut fi evitate. Încălzirea planetei depășește în prezent capacitatea de adaptare a infrastructurii urbane existente pe continent.
Fenomenul de caniculă extremă este strâns legat de evoluția climatică globală, care modifică frecvența și intensitatea valurilor de căldură în Europa. Datele meteorologice și studiile de specialitate confirmă faptul că temperaturile record devin un factor de risc major pentru sănătatea publică, impunând o revizuire a modului în care orașele sunt proiectate și gestionate pentru a proteja populația vulnerabilă.
