Administrația președintelui Donald Trump a impus vineri noi sancțiuni Curții Penale Internaționale, o măsură care a generat imediat o criză diplomatică cu aliații europeni. Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce Navi Pillay, fostă judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008, a câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Această acțiune marchează o revenire la o politică de ostilitate față de instituția judiciară, după ce sancțiunile au fost revocate anterior în timpul mandatului lui Joe Biden.
Secretarul de stat Marco Rubio a explicat că președintele Trump nu va permite niciodată ca Curtea Penală Internațională să urmărească penal cetățenii americani. Sancțiunile vizează interzicerea tranzacțiilor cu această curte și reducerea resurselor și a capacității de operare a instituției. Măsura este structurată astfel încât să ofere statelor membre o oportunitate de a aborda preocupările SUA, însă Rubio a avertizat că, dacă nu se ajunge la o soluție, SUA vor încheia CPI.
Noua strategie de sancționare extinde presiunea asupra companiilor care furnizează servicii curții, forțând potențial băncile, asigurătorii și furnizorii de software să oprească colaborarea cu organizația. Deși Trezoreria americană a emis patru licențe generale pentru a permite anumite tranzacții de telecomunicații, software și plăți de pensii, impactul asupra sectorului privat rămâne o temă majoră. Oficialii curții au început deja pregătirile pentru mutarea sistemelor de la software Microsoft către soluții open-source.
Nazhat Shameem Khan, procurorul adjunct al CPI, a condamnat dur aceste măsuri, afirmând că acestea urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional. Ea a subliniat că activitatea tribunalului va continua în toate situațiile, indiferent de presiunile externe. Registratorul curții, Osvaldo Zavala Giler, a solicitat deja Uniunii Europene să utilizeze un mecanism de blocare pentru a proteja statele europene de efectele extrateritoriale ale acestor sancțiuni impuse de Washington.
Washingtonul a menținut o poziție critică față de CPI din cauza mandatelor de arestare emise pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu. De asemenea, administrația a contestat o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani din Afganistan, investigație pe care curtea a închis-o ulterior. Tensiunile sunt accentuate de faptul că CPI are sediul în Țările de Jos, fiind o instituție susținută de majoritatea aliaților SUA și de toți membrii NATO.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 cu scopul de a judeca crime de război, crime împotriva umanității și genocid. În prezent, instituția este formată din 125 de state membre, incluzând toate țările din cadrul Uniunii Europene și toți membrii NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei. Această structură subliniază diviziunea juridică globală dintre marile puteri și sistemul de justiție internațională.
