Adunarea Națională a Franței a respins miercuri seară, printr-un vot unanim, propunerea de lege privind bugetul statului pentru anul 2027. Proiectul de act legislativ fusese adus în atenția parlamentarilor de către Guvernul francez, însă acesta nu a reușit să obțină sprijinul necesar în prima cameră a legislativului. Această decizie marchează un moment critic pentru stabilitatea financiară a țării, în contextul dificultăților de gestionare a resurselor publice.
Președintele Emmanuel Macron a reușit să adune în tabăra sa 458 de parlamentari care au votat împotriva primei părți a textului de lege, secțiunea care viza veniturile fiscale. Propunerea a trecut prin numeroase modificări impuse de diverse grupuri parlamentare, iar rezultatul final al procesului de amendare nu a fost acceptat de șeful statului. Din acest motiv, proiectul a fost respins oficial, urmând ca documentul să fie trimis către senat pentru dezbateri pe 20 noiembrie.
Premierul Sébastien Lecornu se confruntă cu provocări majore în încercarea de a impune economii bugetare estimate la 43 de miliarde de euro. Guvernul său a pus sub semnul întrebării necesitatea unor reduceri masive, sub presiunea de a ordona finanțele publice într-un climat de stagnare economică și acumulare de datorii. Această situație ridică riscul unei crize financiare, în condițiile în care executivul vizează reducerea deficitului bugetar la nivelul de 5% până la anul viitor.
Ministrul Finanțelor, David Amiel, a avertizat miercuri că procesul parlamentar a alterat proiectul original, ducând la o creștere a deficitului. După introducerea amendamentelor, versiunea finală a legii ar fi dus deficitul la 5,9%, o cifră mult peste ținta stabilită de Guvern. Deoarece premierul nu deține o majoritate în Adunarea Națională, respingerea proiectului era un scenariu anticipat de șeful executivului, fiind deja a treia propunere de buget care eșuează în fața legislativului.
Pentru a trece legea bugetară, Guvernul ar putea utiliza articolul 49 alineatul 3 din Constituția Franței, care permite adoptarea fără control parlamentar. Totuși, un astfel de demers ar expune guvernarea unei moțiuni de cenzură, conform informațiilor de la POLITICO. O variantă extremă, care nu a mai fost utilizată de niciun Guvern francez anterior, ar fi adoptarea bugetului prin decrete, însă această opțiune rămâne o posibilitate teoretică în fața blocajului legislativ actual.
Situația politică din Franța este marcată de o instabilitate crescută, în pragul alegerilor prezidențiale programate pentru aprilie 2027. Guvernul a insistat asupra necesității de a adopta bugetul până la sfârșitul anului curent pentru a asigura continuitatea administrativă. Tensiunile dintre puterea executivă și parlament sunt accentuate de necesitatea unor măsuri de austeritate într-un cadru economic fragil, unde deficitul fiscal rămâne o problemă structurală majoră.
