Capitala Albaniei se confruntă cu o escaladare a tensiunilor sociale, manifestările de marțea trecută implicând mii de persoane, în special tineri. Protestatarii au început să revendice îmbunătățirea condițiilor de studiu din universități și combaterea corupției, solicitând totodată demisia premierului Edi Rama, care conduce guvernul din anul 2013. Situația a degenerat în acte de vandalism, afectând numeroase instituții și clădiri publice din țară.
Manifestanții au incendiat sau au avarat grav diverse clădiri ale ministerelor, instanțelor, băncilor și magazinelor. Duminică, o secție de poliție și o intrare în Ministerul de Interne au fost incendiate, conform relatărilor internaționale. În fața Ministerului Educației, câteva sute de persoane s-au adunat luni pentru a continua protestele. Confruntările au lăsat aproximativ 300 de răniți, dintre care aproape două treimi sunt polițiști, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne.
Forțele de ordine au fost atacate cu pietre, cocktailuri Molotov și artificii, fiind nevoite să folosească tunuri cu apă, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. În acest context, Edi Rama a declarat că dreptul la protest nu justifică violența, subliniind că manifestațiile pașnice trebuie să fie distincte de acțiunile infracționale. Premierul a menționat că a fost depășită o „linie roșie” în această etapă critică a dezvoltării democratice a țării, refuzând dialogul cu cei care folosesc forța.
Pentru a sprijini personalul implicat în intervenții, Edi Rama a anunțat o primă de 2.500 de euro pentru fiecare polițist aflat în prima linie. De asemenea, guvernul va implementa majorări salariale semnificative începând cu luna ianuarie. Premierul a lăudat activitatea polițiștilor în timpul unei întâliri transmise în direct pe Facebook, menționând totodată că în spatele tulburărilor ar putea exista „forțe străine”, precum Rusia sau Iranul, care ar exploata mișcarea Antifa.
Edi Rama a susținut că acești actori externi încearcă să saboteze procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană. Acesta a cerut o delimitare clară între manifestanții care exersează dreptul la protest și cei care comit infracțiuni. Premierul a reiterat că rămâne deschis pentru discuții cu toate părțile, cu excepția celor care refuză să se distanțeze de violență sau a partidelor politice care susțin astfel de acțiuni violente în țară.
Tensiunile actuale din Albania au apărut după luni de zile de proteste antiguvernamentale, declanșate inițial de un proiect controversat de complex turistic asociat familiei președintelui american Donald Trump. Această evoluție socială reflectă o perioadă de instabilitate care a început prin nemulțumiri legate de dezvoltarea economică și proiectele de infrastructură, extinzându-se ulterior către cerințe de reformă structurală și politică.