Alegerile parlamentare anticipate din Serbia au dus la o schimbare majoră în peisajul politic, președintele Aleksandar Vučić recunoscând înfrângerea partidului său. Rezultatele preliminare indică o victorie a mișcării studențești, o forță care a organizat proteste împotriva guvernării timp de aproape doi ani. Aleksandar Vučić a declarat că, pe baza unui eșantion stratificat, este clar că formațiunea sa a pierdut acest scrutin, marcând astfel sfârșitul unei perioade de dominație de peste un deceniu.
Conform estimărilor prezentate de liderul sârb, Lista studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de locuri în Parlament. Această cifră depășește numărul de aproximativ 105 locuri pe care Partidul Progresist Sârb (SNS) le-ar putea obține. În ceea ce privește voturile, formațiunea lui Aleksandar Vučić a înregistrat circa 1,72 milioane de susținători, ceea ce reprezintă aproximativ 32,3% din total. În schimb, lista susținută de studenți a obținut circa 2,2 milioane de voturi, echivalând cu o pondere de 52%.
Mobilizarea studenților a fost alimentată de evenimentele tragice din noiembrie 2024, când o copertină de beton s-a prăbușit la gara din Novi Sad, provocând 16 victime. Acest accident a declanșat acuzații de corupție și lipsă de responsabilitate din partea autorităților, transformând protestele de stradă într-o candidatură parlamentară. Mișcarea a prezentat o listă de 250 de candidați pentru toate locurile din legislativ, incluzând universitari, sportivi și fermieri, cu un program axat pe reforma instituțiilor statului.
Participarea cetățenilor la vot a fost remarcabilă, fiind estimată la 67,6% până la ora 19:00, un nivel de prezență cel mai ridicat de la destrămarea Iugoslaviei din 1992. Totuși, procesul electoral a fost marcat de semnalări privind nereguli, precum fotografierea buletinelor de vot sau tentative de cumpărare a voturilor. Organizația CRTA a raportat, de asemenea, incidente violente în apropierea unor secții de votare, deși aceste observații nu reprezintă o concluzie oficială privind impactul asupra rezultatului final.
Victoria mișcării studențești aduce o responsabilitate imensă pentru formarea unei majorități și gestionarea economiei țării. Provocările principale includ combaterea corupției, reforma justiției și a presei, precum și menținerea independenței acestora. Rezultatul va avea repercusiuni și asupra politicii externe, având în vedere că Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar menține în același timp relații strânse cu Rusia și China, într-un context geopolitic tensionat.
Scrutinul a fost organizat după ce Aleksandar Vučić a renunțat la al doilea mandat prezidențial, încercând să revină în funcția de prim-ministru. Această mișcare politică a dus la convocarea alegerilor în septembrie, într-un moment în care liderul sârb, susținut de președintele rus Vladimir Putin, acuzase mișcarea studențească de influențe străine, acuzații pe care protestatarii le-au respins constant.
