Israelienii au început marți procesul de vot pentru alegerile parlamentare, un scrutin care este perceput ca un referendum pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00, ora locală, și vor rămâne funcționale până la ora 22.00. Aproximativ 7,3 milioane de cetățeni sunt chemați la urne, iar presa locală anticipează o rată de participare foarte ridicată, având în vedere miza excepțională a acestui scrutin.
Benjamin Netanyahu, care a dominat scena politică timp de 19 ani, își joacă viitorul pe fondul cicatricilor lăsate de atacul Hamas din 2023 și al conflictelor regionale cu Gaza și Iranul. Liderul de 77 de ani susține că este cel mai capabil să asigure securitatea țării, în ciuda eșecului de la 7 octombrie. Acesta a promis că, în cazul unei victorii, va „duce treaba la bun sfârșit” în raport cu Iranul, în timp ce miniștrii săi, Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich, propun măsuri drastice pentru Gaza și Cisiordania.
Opoziția, condusă de fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, se află la egalitate în sondajele recente cu coaliția de dreapta și extremă dreapta a lui Netanyahu. Eisenkot, care a desfășurat o campanie bazată pe sobrietate, promite să reunească populația și să înființeze o comisie de anchetă pentru eșecurile de securitate. Blocul său include figuri precum Naftali Bennett și Yaïr Lapid, având ca obiectiv salvarea democrației și stabilirea responsabilităților pentru evenimentele de la 7 octombrie.
Societatea israeliană pare extrem de divizată, prezentând aceste alegeri ca pe un moment existențial, dar cu viziuni opuse. Minoritatea arabă, care reprezintă 20% din populație, manifestă un val puternic de nemulțumire din cauza discriminării, în timp ce zeci de mii de expatriați s-au întors în țară pentru a vota. Niciuna dintre cele două tabere politice pare să poată obține singură majoritatea de 61 de locuri în Knesset, ceea ce va impune negocieri lungi.
Scrutinul are loc într-un climat de presiune internațională intensă, în special privind modul de gestionare a războiului din Gaza și extinderea coloniilor din Cisiordania. Criticile vin și din cauza izolării diplomatice tot mai severe a Israelului. Rezultatele vor fi urmărite global, în contextul amenințărilor lansate de Netanyahu la adresa Iranului, un factor care riscă să agraveze un conflict cu repercusiuni mult dincolo de regiunea Orientului Mijlociu.
Sistemul parlamentar din Israel funcționează prin Knesset, un organism unicameral care determină direcția guvernamentală prin formarea unor coaliții de vot. În perioade de instabilitate politică sau conflicte armate, capacitatea de a forma o majoritate stabilă devine crucială pentru continuitatea deciziilor de securitate națională și pentru menținerea stabilității economice și sociale în cadrul statului.
