Alegerile parlamentare anticipate din Serbia, desfășurate pe 25 octombrie 2026, au dus la o schimbare majoră în peisajul politic al țării. Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea formațiunii sale, Partidul Progresist Sârb (SNS), în fața Liste Studențești, o mișcare civică ce a luat naștere în urma protestelor împotriva corupției și a regimului autoritar. Rezultatul marchează sfârșitul unei ere de dominare politică de peste un deceniu exercitate de liderul sârb.
Conform estimărilor comunicate de Aleksandar Vucic, Lista Studențească ar putea obține între 135 și 140 de mandate din totalul de 250 de locuri disponibile în Parlament. Partidul Progresist Sârb (SNS) ar rămâne în urmă cu aproximativ 105 locuri, conform datelor citate de The Guardian. La nivel de voturi, Lista Studențească ar fi înregistrat aproximativ 2,2 milioane, în timp ce SNS ar fi obținut în jur de 1,7 milioane de voturi.
Factorul decisiv în această răsturnare politică a fost prezența masivă a electoratului la urne, prezența fiind estimată de Comisia electorală și de sondatorii independenți la aproape 70%. Această cifră reprezintă cea mai înaltă rată de participare înregistrată din 1992 în Serbia. Mobilizarea unui electorat tânăr și urban a permis unei mișcări construite în afara structurilor tradiționale de partid să obțină o majoritate simplă, suficientă pentru formarea unui guvern.
Scrutinul a fost marcat de o tensiune sporită, Aleksandar Vucic încercând să prezinte protestele ca fiind operațiuni finanțate din exterior. Liderul a acuzat mass-media independentă, state europene nespecificate și un presupus „deep state” american de tentativă de destabilizare. Totuși, aceste mesaje nu au reușit să oprească ascensiunea Liste Studențești, care a reușit să canalizeze furia civică într-o ofertă electorală axată pe statul de drept și pe candidați noi.
Evoluția politică din Serbia a fost influențată și de evenimente tragice din trecut, precum prăbușirea unei copertine în gara din Novi Sad în 2024, care a ucis 16 oameni. Această tragedie a declanșat proteste care au transformat nemulțumirea locală într-o contestație națională împotriva corupției și a responsabilității publice. Această presiune socială a contribuit direct la epuizarea modelului politic dominat de SNS și la apariția unei alternative credibile reprezentate de Ilija Srdanovic.
Campania a scos în evidență și dimensiunea românească, prin implicarea numelor lui Sebastian Ghiță și Victor Ponta în discuții despre dezinformare. Sebastian Ghiță, aflat în Serbia, a fost menționat în contextul rețelelor de contacte, în timp ce Victor Ponta a negat orice implicare în campanii de dezinformare. Investigat de BBC, un astfel de context a inclus și menționarea unei companii din Craiova, Bmobile SRL, suspectată de răspândirea de știri false pentru sprijinirea poziției lui Aleksandar Vucic.
