Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea taberei sale în cadrul alegerilor parlamentare anticipate organizate în Serbia, duminică, 25 octombrie 2026. Conform primelor proiecții electorale, lista susținută de mișcarea studențească se îndreaptă spre o victorie majoră, fapt ce ar putea schimba radical echilibrul politic al țării. Scrutinul reprezintă o lovitură pentru forțele politice care au dominat Serbia în ultimii ani și deschide perspectiva unei schimbări de guvernare, după aproape doi ani de proteste anticorupție.
Prima proiecție indică faptul că lista „Studentska lista – Studenti pobeđuju” ar fi obținut aproximativ 52% din voturi. În comparație, lista „Aleksandar Vucic– Ujedinjena Srbija” ar fi înregistrat 39,3%. Estimările sugerează că mișcarea studențească ar putea obține aproximativ 138 de mandate din totalul de 250 de locuri disponibile în parlament. Tabăra asociată cu Aleksandar Vucic ar deține în schimb aproximativ 104 mandate, ceea ce ar putea asigura mișcației studențești o majoritate parlamentară proprie.
După închiderea secțiilor de votare, Aleksandar Vucic a declarat că lista studențească a câștigat scrutinul, recunoscând astfel înfrângerea sa. Totuși, acesta a precizat că cifrele disponibile la acel moment nu reprezintă rezultatele finale ale alegerilor. Rezultatele oficiale definitive urmează să confirme distribuția exactă a mandatelor în parlament. Această schimbare de paradigmă vine după ce nemulțumirea față de corupție și disfuncționalitățile instituționale a fost transformată într-o alternativă electorală de către diverse categorii sociale.
Mobilizarea socială care a dus la acest rezultat are rădăcini în tragedia din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea unei copertine de la o gară din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat manifestații de amploare, cerând investigarea responsabilităților și transparență. Timp de aproape doi ani, studenții au organizat demonstrații și blocaje, beneficiind de sprijinul profesorilor. Revendicările inițiale s-au extins treptat, transformându-se într-o contestare mai amplă a sistemului politic și a corupției din instituțiile statului.
Evoluțiile de la Belgrad sunt urmărite atent și de partenerii externi, Serbia menținând relații cu Uniunea Europeană, Rusia și China. Pentru Uniunea Europeană, o întrebare majoră rămâne dacă schimbarea electorală va duce la progrese privind independența instituțiilor și libertatea presei. Noua majoritate va trebui să demonstreze că poate transforma promisiunile electorale în reforme concrete. Susținătorii mișcației studențești așteaptă consolidarea statului de drept și recâștigarea încrederii publice în instituțiile statului.
Această schimbare politică majoră în Serbia are loc într-un context regional marcat de tensiuni și de monitorizarea atentă a stabilității în Balcani. Deși procesele electorale pot varia semnificativ între statele europene, rezultatul din Serbia marchează o tranziție de la un regim de dominație de lungă durată către o nouă structură de putere. Deciziile care vor fi luate de noul guvern vor influența direct poziționarea țării față de partenerii internaționali și de stabilitatea geopolitică regională.
