Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, este așteptat să demisionează duminică, într-o mișcare politică ce vizează trecerea către funcția de prim-ministru. Această decizie, anunțată de ceva vreme, are ca scop menținerea influenței sale în centrul puterii din țara balcanică, conform informațiilor transmise de Bloomberg. În urma demisiei sale, funcția de președinte va fi ocupată interimar de președinta Parlamentului, Ana Brnabić, care este considerată o aliată a lui Vučić.
Această rocadă a puterii are loc în contextul pregătirilor pentru alegerile anticipate programate pe 25 octombrie. Scrutinul este văzut ca un moment decisiv pentru rezolvarea crizei politice ce persistă de aproape doi ani, cauzată de protestele antiguvernamentale. Deși aceste manifestări au evoluat de la nemulțumiri punctuale la o reală amenințare pentru Aleksandar Vučić, acesta rămâne încrezător că Partidul Progresist Sârb va reuși să câștige și să își prelungească controlul asupra statului, deținut încă din anul 2012.
Strategia de a trece de la președinție la primărie este comparată cu modelul președintelui rus Vladimir Putin. Acesta și-a menținut influența politică majoră petrecând patru ani în funcția de prim-ministru, o tactică utilizată pentru a evita restricțiile privind numărul de mandate prezidențiale. În acest context, Aleksandar Vučić a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin, informându-l despre pregătirile electorale, în timp ce ambele părți au subliniat necesitatea de a preveni orice ingerinere externă în procesul de vot.
Pentru a reuși această tranziție, Partidul Progresist Sârb trebuie să înfrunte Lista Studenților, unul dintre cei mai puternici adversari politici de până acum. Această mișcare de protest a luat amploare după tragedia de la Novi Sad, când prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată a provocat moartea a 16 persoane. Studenții acuză guvernarea de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență, promițând desființarea controlului total exercitat de președinte asupra sistemului judiciar și a presei.
Pe parcursul celor nouă ani de mandat, Aleksandar Vučić a încercat să echilibreze candidatura Serbiei pentru aderarea la Uniunea Europeană cu menținerea relațiilor cu Moscova și atragerea investițiilor străine. Serbia a devenit o poartă de intrare importantă pentru China în Europa, cu investiții de miliarde de dolari în industrii precum mineritul sau robotica. Totuși, președintele de 56 de ani nu a reușit să îmbunătățească relațiile cu Kosovo, un pas esențial pentru integrarea europeană a țării.
Serbia rămâne o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, aflată într-un echilibru geopolitic delicat între influențele occidentale și cele rusești. În timp ce Uniunea Europeană impune standarde stricte pentru aderare, prezența masivă a capitalului chinezian și proximitatea față de Rusia definesc cadrul actual de negociere. Această complexitate marchează parcursul politică al Serbiei în fața presiunilor interne și externe.
