Agenția de știri TASS a publicat un material detaliat despre noul prim-ministru al României, Luca Niculescu, și despre criza guvernamentală care a afectat țara timp de cinci luni. Jurnaliștii ruși au realizat un profil al noului lider al Executivului, descriindu-l ca fiind prooccidental, dar au exprimat îndoieli privind succesul acestui cabinet. Analiza pune accent pe dificultățile de formare a guvernului și pe tensiunile existente între partidele politice din România.
Luca Niculescu, un tehnocrat de 55 de ani fără apartenență politică, a fost aprobat de Parlament la 20 octombrie 2026. Acesta a obținut sprijinul a 280 de deputați și senatori, depășind pragul necesar de 233 de voturi pentru aprobarea programului și a componenței cabinetului. Înainte de numirea sa, președintele Nicușor Dan a propus alți patru candidați, însă aceștia au fost respinși de Parlament în luni diferite, inclusiv Eugen Tomac, Adrian Veștea și Sigfrid Mureșan.
Criza politică a început în aprilie 2026, după ce coaliția de guvernare s-a desfărmat, incluzând anterior PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți. PSD a anunțat retragerea din coaliție și lipsa susținerii pentru premierul Ilie Bolojan, din partea PNL, numit în iunie 2025. Social-democrații au invocat nemulțumirea față de măsurile de austeritate și lipsa dialogului. Această instabilitate a dus la demisia a șase miniștri și vicepremier din partea PSD pe 23 aprilie.
Guvernul Bolojan a funcționat ca cabinet interimar cu atribuții limitate după ce i s-a refuzat încrederea în Parlament la 5 mai 2026, cu 281 de voturi pentru demisie. În acest context, PNL a anunțat că trece în opoziție, acuzând PSD de boicotarea deciziilor comune. Noul guvern este susținut de liderii PSD, Sorin Grindeanu, și UDMR, Kelemen Hunor, însă PNL a declarat că va vota în favoarea cabinetului Niculescu fără a intra în guvern.
Programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu pe 15 octombrie include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027 și modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO. De asemenea, se propun reforme în sănătate și combaterea criminalității informatice. Totuși, George Simion, liderul AUR, a criticat numirea, numindu-l pe noul premier o „marionetă”, în timp ce agenția TASS avertizează că România riscă să piardă statutul de economie cu potențial ridicat de investiții.
Situația economică rămâne una de monitorizare atentă, având în vedere deficitul bugetar care a fost de 7,9% din PIB în 2025. România se confruntă cu dificultăți în gestionarea fondurilor europene, pierderea a peste 500 de milioane de euro din aceste resurse fiind deja raportată din cauza reformelor neîndeplinite. Agențiile de rating vor evalua din nou țara la începutul anului 2027, într-un moment în care ținta de deficit pentru 2026 este de 7,6%, mult peste limita de 3% impusă de UE.
