Summitul BRICS desfășurat în India sub semnul unei coincidențe simbolice cu data de 11 septembrie evidențiază o schimbare majoră în structura puterii globale. În timp ce lumea comemora 25 de ani de la atacurile teroriste din New York, liderii grupului se adunau la New Delhi pentru a discuta viitorul ordinii economice. Această reuniune nu este doar un eveniment politic, ci și o demonstrație a faptului că Occidentul nu mai deține monopolul asupra organizării lumii globalizate.
Premierul indian Narendra Modi a subliniat expansiunea grupului, menționând că BRICS și partenerii săi reprezintă acum o familie de douăzeci și una de țări. Conform datelor prezentate de acesta, acest bloc de economii deține aproximativ 50% din populația mondială și 40% din PIB. Mai mult, grupul controlează peste 25% din comerțul mondial, reprezentând o forță care nu mai solicită doar un loc în sistemul existent, ci construiește propriile mecanisme de funcționare.
Procesul de fragmentare a început încă din 2001, când America intra în război, iar China intra oficial în Organizația Mondială a Comerțului. În acea perioadă, integrarea economică era puternică, însă securitatea a devenit o variabilă nouă în calculul global. În același timp, termenul BRIC a fost creat de un economist de la Goldman Sachs, Jim O'Neill, care anticipa creșterea ponderii acestor economii în structura financiară a lumii.
Fragmentarea s-a accelerat prin măsuri geopolitice, precum sancțiunile impuse Rusiei sau conflictele tehnologice. De exemplu, după invazia Rusiei în Ucraina, studiile FMI au arătat că comerțul dintre blocuri geopolitice diferite a scăzut cu 12% mai mult decât cel dintre țări din același bloc. Această realitate este susținută și de datele privind investițiile străine directe, care reflectă o lume în care politică și securitate dictează traseul capitalului.
Deși BRICS construiește instituții precum Noua Bancă de Dezvoltare, care a inclus oficial Uzbekistan ca al zecelea membru în iunie 2026, puterea dolarului rămâne dominantă. Datele FMI indică faptul că dolarul reprezenta 56,77% din rezervele valutare mondiale în trimestrul patru din 2025. Totuși, grupul de țări din Sudul global urmărește utilizarea monedelor naționale și reducerea vulnerabilității la sancțiuni, încercând să creeze circuite financiare paralele.
Această evoluție a ordinii mondiale reflectă o tranziție de la o lume cu un singur centru către una cu instituții suprapuse și alianțe concurente. Dacă în 2001 lumea privea spre Washington, în 2026 centrele de decizie sunt mult mai diversificate. Globalizarea nu a dispărut, dar a intrat într-un reflux în care frontierele, tehnologia și capitalul sunt acum filtrate prin prisma riscului geopolitic și al intereselor naționale.
