Spațiul public european este marcat tot mai frecvent de manifestări în care rasismul, xenofobia și simbolurile extremiste depășesc limitele simplei propagande politice. Aceste evenimente, care includ scandări antisemite, saluturi fasciste și revolte violente împotriva imigranților, demonstrează o trecere de la discursul politic la acțiunile directe de intimidare. Fenomenul se manifestă prin atacuri asupra unor moscii, hoteluri pentru solicitanți de azil sau prin utilizarea unor simboluri istorice ale persecuției pentru a stigmatiza minorități etnice și religioase.
Un incident recent de mare impact a avut loc la Split, în Croația, înaintea meciului de fotbal dintre Hajduk și Ajax Amsterdam, disputat pe 15 octombrie 2026. Membrii grupării de suporteri Torcida au organizat un marș în care au folosit un sicriu inscripționat cu numele Ajax și au lansat scandări antisemite, elogii la adresa lui Adolf Hitler și referiri la Auschwitz. Televiziunea publică croată HRT a confirmat caracterul antisemit al evenimentului, menționând și glorificarea ustașilor. Poliția din Split a anunțat că a deschis o anchetă penală pentru identificarea celor responsabili.
În Italia, la Roma, o manifestație organizată la începutul lui ianuarie 2024 a provocat indignare prin utilizarea salutului fascist de către sute de participanți. Aceștia au executat gestul în apropierea fostului sediu al Mișcării Sociale Italiene, în ciuda legislației care interzice glorificarea fascismului. Similar, în Marea Britanie, dezinformarea online a alimentat revolte violente în vara anului 2024, după uciderea a trei fetițe la Southport. Informații false care susțineau că suspectul era un solicitant de azil musulman au dus la atacuri asupra moscheilor și hotelurilor, provocând numeroase arestări.
Radicalizarea discursului este vizibilă și în Germania, unde investigația publicației Correctiv a scos la iveală un plan de „remigrare” discutat în noiembrie 2023 de membri ai partidului Alternativa pentru Germania (AfD) și activiști de extremă dreapta. Acest proiect viza expulzarea unor migranți și chiar a unor cetățeni germani cu origini străine. În Spania, orașul Torre Pacheco a fost martorul unor confruntări violente în iulie 2025, iar în Polonia, partidul Confederația Libertate și Independență a organizat marșuri antiimigrație în peste 80 de orașe, solicitând închiderea frontierelor.
Presiunea xenofobă afectează și reprezentanții administrației locale, așa cum s-a întâmplat în Franța, unde primari au fost amenințați sau au demisionat după proiecte de găzduire a refugiaților. În Saint-Brevin-les-Pins și Callac, violența și campaniile de intimidare au forțat lideri locali să renunțe la deciziile lor. Totodată, investigațiile lui Reuters arată că în Italia există legături între liderii unor grupări ultras de la Inter Milano și AC Milan, criminalitatea organizată și cercuri neofasciste, transformând stadioanele în puncte de recrutare pentru naționalismul radical.
Evoluția acestor mișimări reflectă o provocare majoră pentru stabilitatea democrațiilor europene, unde limitele dintre critica legitimă la politicile de imigrație și ostilitatea față de oameni devin tot mai difuze. Instituțiile europene sunt puse la încercare în capacitatea de a sancționa gesturile de intoleranță și de a preveni transformarea intimidării în instrument de presiune politică. Eficiența sistemelor judiciare va determina dacă aceste episoade rămân izolate sau dacă simbolurile autoritarismului vor fi normalizate în spațiul public.
