Capitala Chinei, Beijing, se pregătește pentru o perioadă de „super-îmbătrânire”, pe măsură ce structura demografică a orașului se schimbă radical. Conform datelor publicate de Beijing Daily, până în anul 2035, unul din trei rezidenți ai capitalei chineze va avea vârsta de 60 de ani sau mai mult. La finalul anului trecut, numărul persoanelor de peste 60 de ani din oraș era de 5,29 milioane de rezidenți permanenți, ceea ce reprezenta aproape un sfert din întreaga populație locală.
Pentru a gestiona această tranziție, administrația locală a decis să intensifice sprijinul oferit vârstnicilor, inclusiv prin majorarea pensiei de bază. În paralel, decidenții chinezi au integrat planificarea demografică direct în strategia lor economică de stat. Estimările furnizate de Reuters indică faptul că guvernul se confruntă anul acesta cu un cost potențial de aproximativ 180 de miliarde de yuani, echivalentul a circa 23,95 miliarde de euro, dedicat exclusiv stimulării natalității.
O măsură controversată introdusă recent de Beijing pentru a încuraja formarea unor noi familii vizează creșterea prețurilor la produse contraceptive. Începând cu 1 ianuarie 2026, va fi impusă taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru prezervative și pilule contraceptive. Autoritățile speră prin această scumpire a metodelor de control al nașterilor ca adulții să renunțe la acestea și să decidă întemeierea unor familii, încercând astfel să oprească scăderea numărului de copii.
Evoluția demografică pune presiune pe stabilitatea economică a țării, deoarece populația Chinei scade constant încă din anul 2022. Această tendință complică planurile de control al datoriei și de stimulare a consumului intern, într-un moment în care sute de milioane de oameni urmează să părăsească piața muncii. Economiștii și demografii avertizează că numărul tot mai mic de copii va duce la o creștere mai lentă a consumului pe termen lung și la o presiune imensă asupra bugetelor pentru pensii, care sunt deja la limită.
Această criză actuală este rezultatul direct al politicii de control al nașterilor aplicate timp de peste trei decenii. „Politica unui singur copil”, introdusă de guvernul comunist, a fost în vigoare între 1980 și 2015, impunând sancțiuni severe și amenzi pentru familiile care încălcau regulile. După relaxarea limitelor la doi copii pe familie, China se luptă acum să reverse procesul de scădere a natalității declanșat de reglementările stricte din trecut.
Contextul demografic al Chinei este marcat de o schimbare de paradigmă, trecând de la controlul strict al populației la încercarea disperată de a o crește. După decenii de politici care au limitat numărul de nașteri, țara se confruntă acum cu riscurile unei societăți îmbătrânite, unde forța de muncă scade și dependența de sistemul de pensii crește exponențial.
