Liderii lumii s-au reunit la a 81-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite, desfășurată în perioada 22-28 septembrie 2026, pentru a discuta despre pace, dezvoltare și drepturile omului. În cadrul acestor dezbateri, temele centrale au fost războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În acest context, Benjamin Netanyahu a ales o metodă neconvențională de a răspunde criticilor primite, utilizând un conținut digital pentru a contesta acuzațiile aduse guvernului său.
Benjamin Netanyahu a publicat o postare care conține un clip video generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apar diverse papagali colorați aflați în sala Adunării Națiunilor Unite. În videoclip, păsările strigă mesajul „Blame, Israel”, sugerând că acuzațiile sunt repetate fără fond. Materialul se încheie cu textul „Minciunile nu se transformă în adevăruri dacă sunt repetate” și un îndemn către utilizatori de a da click pentru a vedea ceea ce el numește „minciunile ONU expuse”.
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a fost unul dintre criticii duri, afirmând că ONU a eșuat în misiunea de a proteja omenirea de război sub mandatul lui Antonio Guterres. Lula da Silva a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu de comiterea unor „crimele de război” în Fâșia Gaza, menționând trauma lăsată de genocidul asupra femeilor și copiilor. Liderul brazilian a subliniat, de asemenea, că așezările ilegale din Cisiordania fac soluția celor două state tot mai puțin viabilă.
Recep Erdogan, președintele Turciei, a susținut retorica critică, declarând că omenirea traversează cea mai sângeroasă perioadă din ultimii 30 de ani. Liderul turc a menționat că ultimele 12 luni au fost marcate de 60 de conflicte, inclusiv în Gaza, Myanmar, Darfur, Ucraina, Rusia, Iran și Liban. Erdogan a adus în atenție suferința copiilor palestinieni, afirmând că aceștia au fost mutilați în urma atacurilor israeliene și folosesc acum proteze improvizate din lemn.
Lula da Silva a avertizat că anul 2025 a înregistrat cel mai mare număr de conflicte armate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. El a subliniat faptul că trilioane de dolari sunt direcționate către o nouă cursă a înarmării, existând riscul ca tensiunile regionale să escaladeze într-un conflict de proporții globale. Președintele brazilian a menționat totodată că evenimente precum cele din Strâmtoarea Ormuz afectează comerțul mondial, transformând zone vitale în câmpuri de luptă.
Discuțiile de la ONU au avut loc într-un climat de tensiuni geopolitice ridicate, în timp ce alte state europene își pregătesc infrastructura de apărare. De exemplu, Polonia a exprimat intenția de a realiza un „scut subteran” pentru protejarea populației în cazul unui război, o mișcare de securitate care reflectă îngrijorările actuale privind stabilitatea regională și riscurile de escaladare a conflictelor armate la nivel global.
