Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că nu va lansa un bombardament preventiv asupra Iranului înainte de alegerile parlamentare programate pentru data de 27 octombrie. Într-un interviu acordat Radioului Armatei Israeliene, liderul a explicat că o astfel de acțiune militară nu ar fi în favoarea țării sale în acest moment critic. Decizia sa vine într-un context de tensiuni extrem de ridicate în întreaga regiune, cu riscul unei escaladări militare majore.
Netanyahu a transmis un avertisment ferm către Teheran și către grupările proxy care îi sunt aliatate, subliniind că Israelul va răspunde la orice tentativă de atac. Acesta a menționat că reluarea ostilităților cu Republica Islamică Iraniană nu este o opțiune benefică pentru statul său. Premierul a adăugat că, în ciuda atacurilor cu rachete primite din partea Iranului, opozanții interni continuă să îi atribuie vina pentru situația de securitate actuală.
În ceea ce privește posibilitatea ca Israel să ofere sprijin Arabiei Saudite împotriva atacurilor grupării rebelilor Houthi, susținută de Iran, Netanyahu a refuzat să comenteze direct. Acesta a preferat să menționeze faptul că numeroase țări din Orientul Mijlociu aleg să se alăture Israelului. Premierul a atribuit această tendință succeselor și realizărilor extraordinare pe care țara sa le-a înregistrat în perioada recentă, fără a detalia parteneriatele specifice.
Liderul israelian nu a oferit detalii suplimentare despre posibilitatea unui atac preventiv după încheierea procesului electoral. De asemenea, Netanyahu a ales să nu comenteze discuțiile recente care au avut loc la Washington în legătură cu situația Iranului. Această lipsă de detalii menține incertitudinea privind strategia militară a Israelului pe termen lung, în ciuda presiunilor diplomatice internaționale și a amenințărilor constante de la frontierele sale.
Conflictul direct între SUA și Iran a început pe 28 februarie 2026, după ce Israelul a reluat atacurile asupra Iranului. Această perioadă de război urmează după Războiul de 12 Zile din iunie 2025, care s-a încheiat cu un armistițiu mediat de SUA. În acea fază, SUA au bombardat pentru prima dată Iranul, vizând trei centrale atomice suspectate pentru proliferare nucleară, eveniment care a marcat o schimbare majoră în dinamica conflictului regional.
În perioada de conflict intens, aeronavele israeliene au reușit uciderea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, după bombardarea palatului Ekhtesassi. Ca represalii, Iranul a lansat bombardamente asupra orașelor Tel Aviv și Ierusalim, moment în care Israelul a răspuns cu lovituri asupra Teheranului. Această ultimă acțiune a dus la moartea comandantului Ali Larijani, secretarului Consiliului Național Suprem al Iranului, într-un context de lupte constante.
