Campaniile de dezinformare care utilizează tehnologii avansate pentru a imita identitatea și stilul unor instituții media consacrate au cunoscut o creștere rapidă în Europa. Conform datelor furnizate de organizația NewsGuard, au fost identificate aproximativ 906 materiale de acest tip de la anul 2022 până în prezent. Aceste materiale sunt atribuite unor operațiuni rusești de influență care folosesc tot mai mult inteligența artificială pentru a crea conținut fals și pentru a submina încrederea publicului în mass-media.
Fenomenul de uzurpare a identității media a luat o amploare considerabilă în prima jumătate a anului 2026, când s-au înregistrat aproape de zece ori mai multe reportaje false față de perioada precedentă. Raportul indică faptul că au fost publicate 421 de astfel de materiale, comparativ cu doar 44 de cazuri raportate anterior. Această escaladare a fost observată încă de la începutul ofensivei militare ruse din Ucraina, în februarie 2022, dar a accelerat semnificativ în ultimul an.
Operațiunile de influențare vizează în principal mass-media europeană, probabil din cauza sprijinului oferit de aceste țări Ucrainei. NewsGuard a identificat 163 de surse media din 21 de țări care au fost vizate de trei operațiuni rusești distincte. În acest context, Franța este una dintre cele mai afectate națiuni, cu 85 de știri false difuzate legate de alegerile prezidențiale doar din această vară, procesul de dezinformare începând cu nouă luni înainte de scrutin.
Printre instituțiile media vizate se numără Euronews, care a fost cel mai atacat canal cu 82 de reportaje false între martie 2023 și septembrie 2026. Alte publicații afectate includ Libération, cu 39 de cazuri, revista Charlie Hebdo, cu 35, și agenția Agence France-Presse, cu 20 de reportaje. Lista celor vizate frecvent cuprinde și alte nume importante precum BBC, Deutsche Welle și Politico, prin utilizarea logo-urilor sau a unor adrese URL similare cu cele originale.
Aceste campanii sunt atribuite strategiilor pro-ruse denumite Matriochka și Storm-1516, aceasta din urmă fiind descrisă ca fiind mai sofisticată prin narațiunile sale complexe. Progresele înregistrate de inteligența artificială generativă facilitează crearea de articole și videoclipuri false extrem de credibile, utilizate pentru a răspândi acuzații false sau declarații inventate. Scopul final al acestor acțiuni rămâne subminarea încrederii în mass-media prin deturnarea identității vizuale a mărcilor de încredere.
Evoluția acestor campanii de influență reflectă o schimbare în modul în care informația este manipulată la nivel global, trecând de la metode tradiționale la utilizarea intensivă a algoritmilor. Pe măsură ce tehnologia de inteligență artificială devine mai accesibilă, capacitatea actorilor de stat de a genera conținut fals care pare autentic crește, punând sub presiune mecanismele de verificare a faptelor și integritatea jurnalismului internațional.
