Guvernul și armata canadiană au realizat un model bazat pe un scenariu de război asimetric, o analiză strategică menită să gestioneze riscurile într-o situație de criză majoră. Deși primul ministru canadian a calificat acest scenariu de „extrem de improbabilă” (extreme tail risk), autoritățile au considerat necesară evaluarea acestui risc de tip „extreme tail risk”. Planificarea vizează gestionarea unei situații care, oricât de absurdă ar părea, intră în panoplia riscurilor cu care statul canadian s-ar putea confrunta.
Strategii militari de la Ottawa recunosc că, în cazul unei confruntări militare directe de tip convențional, Canada ar putea ajunge la o înfrângere totală în termen de doar două până la șapte zile. Din acest motiv, propunerile actuale vizează schimbări rapide de doctrină, punând accent pe războiul de insurecție și pe tactici de gherilă. Modelul prevede abandonarea rapidă a sistemului de apărare frontală în favoarea unor acțiuni coordonate de mici celule autonome, formate din militari și cetățeni cu pregătire militară elementară.
Acest nou model de ripostă se bazează pe metode asimetrice, asemănătoare celor folosite de mujahedini împotriva sovieticilor sau de talibani împotriva forțelor NATO. Planul canadian include utilizarea intensivă de drone ieftine, dispozitive explozive improvizate și ambuscade în zonele rurale pentru sabotarea logisticii inamicului. De asemenea, se pune accent pe unități mici și ultra mobile, care să folosească mașini de teren modificate cu mitraliere grele, tunuri AA sau lansatoare de rachete.
Generalul Jennie Carignan, șeful statului major al apărării, a discutat despre pregătirea unei forțe de rezervă formate din voluntari care ar putea ajunge la 400.000 de combatanți. Strategia prevede și exersarea armatei pentru operațiuni în modul de dispersie, ceea ce implică abandonarea unor mari centre urbane din sud în caz de nevoie extremă. Forțele s-ar retrage strategic în zone din nordul țării, care sunt greu accesibile și pregătite să reziste autonom cu rezerve de hrană și muniție.
Analiza strategică canadiană vine într-un context marcat de incertitudini geopolitice și de retorica politică din SUA. Deși scenariul rămâne teoretic, el reflectă o preocupare pentru securitatea națională și pentru capacitatea de răspuns la atacuri neconvenționale. Această abordare de tip „război puricelui”, bazată pe uzură strategică și răbdare, ar putea servi drept lecție pentru alte armate care își remodelează în prezent doctrinele de apărare și nevoile de armament.
Discuțiile despre securitatea națională și riscurile de conflict militar sunt influențate de evoluțiile politice internaționale și de opinia publică. În SUA, sondajele arată o opoziție semnificativă față de implicarea în conflicte militare, cu un nivel de dezaprobare istoric ridicat. Aceste dinamici internaționale pot influența echilibrul euro-atlantic și stabilitatea alianțelor occidentale, afectând modul în care statele precum Canada își planifică apărarea pe termen lung.
