Momentul în care tinerii decid să își refacă viața pe cont propriu variază considerabil în funcție de țara de rezidență. Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, care analizează situația persoanelor cu vârste între 15 și 34 de ani, media europeană pentru părăsirea locuinței părinților este de 26,3 ani în 2025. Această cifră este foarte apropiată de media de 26,2 ani raportată în anul precedent, evidențiind o stabilitate în acest indicator statistic.
În România, procesul de independență este ușor amânat față de media constatată la nivelul Uniunii Europene. Tinerii români aleg să se mute de la părinți la o vârstă medie de 27,4 ani, ceea ce indică o tendință de amânare a locuirii pe cont propriu. Această valoare pune țara într-o poziție de decalaj față de restul continentului, unde independența funcțională este stabilită, în medie, la vârsta de 26,3 ani.
Există diferențe majore între statele membre, de la tinerii care pleacă foarte devreme la cei care rămân mult timp în casa părinților. În Finlanda, media este de doar 21,4 ani, în timp ce în Danemarca aceasta este de 21,8 ani. Estonia și Lituania urmează cu o medie de 22,7 ani, indicând un început precoce al vieții independente în aceste zone geografice.
La celălalt capăt al clasamentului se află țările unde independența este mult mai târzie. Croația deține cea mai mare medie, de 31,5 ani, urmată de Grecia și Slovacia, unde vârsta este de 30,9 ani. În Spania și Italia, tinerii părăsesc locuința părinților la o vârstă medie de 30,2 ani, reflectând un model de viață diferit de cel din nordul Europei.
O componentă esențială în această evoluție este starea pieței muncii pentru persoanele tinere. În 2025, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 29 de ani a fost de 65,5% la nivelul Uniunii Europene. Se observă o legătură între capacitatea de a pleca de acasă și stabilitatea financiară, deoarece în țările unde tinerii pleacă mai devrei, rata de ocupare este adesea mai ridicată.
Situația economică influențează direct capacitatea tinerilor de a suporta costuri precum chiria sau ratele la locuințe. În contextul actual, stabilitatea veniturilor este un factor critic pentru a putea asuma aceste cheltuieli. Fără un venit stabil sau în cazul în care câștigurile sunt prea mici în raport cu costurile de locuire, mutarea de la părinți este amânată din motive pur financiare.
