China a reacționat dur la informațiile privind un nou mecanism comercial propus de Franța și Germania, care ar putea restricționa rapid accesul produselor chineze pe piața europeană. Beijingul consideră această inițiativă drept o măsură protecționistă și unilaterală, avertizând că implementarea unui astfel de instrument ar afecta grav stabilitatea comerțului dintre China și Uniunea Europeană. Tensiunile au crescut după ce au apărut detalii despre un plan de blocare rapidă a importurilor.
Propunerea franco-germană vizează crearea unui instrument inspirat de modelul american Section 301, care permite investigarea și aplicarea unor măsuri împotriva practicilor comerciale considerate nerezonabile. Conform unor informații care au ajuns la Beijing, un oficial european anonim a indicat faptul că Uniunea Europeană pregătește un mecanism capabil să blocheze accesul Chinei pe piața europeană în decurs de doar 24 de ore. Acest plan a fost discutat în luna iulie de președintele Emmanuel Macron și de cancelarul Friedrich Merz.
Germania și Franța urmăresc reducerea pragului necesar pentru activarea acestui instrument de protecție economică. Obiectivul este ca decizia de blocare să poată fi luată printr-o „majoritate calificată negativă” a statelor membre ale Uniunii Europene. Această schimbare de procedură are scopul de a diminua riscul ca Beijingul să poată diviza statele membre ale UE prin intermediul unor amenințări economice sau prin promisiuni de investiții, protejând astfel unitatea decizională a blocului european.
Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a reacționat prin intermediul unui purtător de cuvânt, afirmând că intensificarea presiunilor asupra Chinei va submina încrederea reciprocă și va perturba procesul de consultări. Shi Xiaoli, directorul Centrului de Cercetare a Dreptului OMC din cadrul Universității Chineze de Științe Politice și Drept, a subliniat că UE ar trebui să analizeze costurile escaladării. Acesta a menționat că China dispune de suficiente instrumente pentru a răspunde dacă Uniunea Europeană decide să extindă restricțiile comerciale unilaterale.
În cadrul discuțiilor despre impactul acestui demers, un reprezentant numit Zhou a subliniat că, deși Franța și Germania sunt cele mai mari economii ale Uniunii Europene, ele nu pot vorbi în numele întregului continent. Zhou a punctat faptul că interesele companiilor europene sunt diverse și că multe entități, inclusiv companii franceze și germane, își doresc în continuare relații strânse cu China și un acces sporit la oportunitățile oferite de piața chineză, contrar direcției propuse de liderii celor două țări.
Secțiunea 301 din Legea comerțului din 1974 reprezintă o prevedere fundamentală a legislației comerciale din SUA, oferind administrației americane puterea de a investiga practicile străine. Acest mecanism permite impunerea de tarife vamale sau a altor restricții comerciale specifice pentru a proteja interesele economice ale Statelor Unite. Modelul este acum utilizat ca referință pentru noile propuneri de protecționism economic din cadrul Uniunii Europene.
