China își extinde rapid programul de arme nucleare prin dezvoltarea unor instalații majore în cel puțin șapte locații secrete de pe teritoriul său. O investigație realizată de ziarul britanic The Telegraph, bazată pe analiza imaginilor din satelit, a identificat lucrări de construcție semnificative la diverse instalații nucleare și zone de testare. Aceste activități de amploare indică o accelerare a capacităților militare chineze, în ciuda poziției oficiale de susținere a neproliferării.
Printre cele șapte situri identificate se numără Pingtong, Zitong, Lop Nur, Jiuquan, Mianyang, Jinta și Guangyuan. La Pingtong, o locație ascunsă în munții din centrul țării, s-a construit un întreg orășel de sprijin pentru angajați, care include blocuri de locuințe, un teren de atletism și o stație de autobuze. Această facilitate este utilizată pentru producția declanșatoarelor de plutoniu, numite „pits”, iar suprafața sa a fost mai mult decât dublată sub conducerea lui Xi Jinping.
La complexul Zitong, experții au observat un tub lung de 600 de metri, utilizat pentru testarea rezistenței armelor nucleare la unde de șoc. În apropierea acestuia, au fost identificate două domuri care servesc drept camere de testare și un poligon în aer liber. Totodată, la Lop Nur, un lac secat din vestul țării, noile zone de construcție sugerează o capacitate extinsă de a efectua teste de explozibili, cel puțin la nivel subteran, ceea ce ar putea indica dezvoltarea unor noi sisteme de arme.
Alte locații precum Mianyang au fost transformate în centre de cercetare avansată în domeniul fuziunii nucleare, unde se folosesc lasere de mare putere pentru a simula condițiile unei detonări. La Jiuquan, activitățile de producție de plutoniu par să fi recăpătat capacități militare, incluzând o uzină pentru transformarea concentratului de uraniu. În Jinta și Guangyuan, infrastructura este orientată spre reciclarea combustibilului nuclear uzat și gestionarea deșeurilor radioactive pe termen lung.
Arsenalul nuclear al Chinei a crescut semnificativ, ajungând la 620 de focoase în ianuarie, conform datelor furnizate de SIPRI. Estimările indică faptul că acest număr va ajunge la 1.500 de focoase până în anul 2035, unele rachete având o rază de acțiune de 15.000 de kilometri. Această expansiune este supravegheată de Xi Jinping, în timp ce Donald Trump a anunțat că va instrui Departamentul Războiului să înceapă testarea armelor americane pentru a menține echilibrul.
China ocupă în prezent poziția de a treia putere nucleară a lumii, după Rusia și SUA, depășind Franța în anul 2020. Deși Beijingul menține o politică de „nefolosire în prim atac” și a semnat Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare, țara nu l-a ratificat niciodată. Această poziție îi permite să opereze într-o zonă gri juridică, continuând dezvoltarea capacităților de răspuns nuclear.
