Guvernul de la Beijing pune în mișcare o strategie de amploare pentru a transforma inteligența artificială în principalul motor de creștere al economiei chineze. Obiectivul declarat este ca această tehnologie să fie integrată în fabrici, spitale, școli și sisteme de trafic. China urmărește să depășească Statele Unite și să devină liderul global în acest domeniu, vizând o penetrare a tehnologiei în 90% din societate până în anul 2030.
Strategia este susținută de investiții publice colosale, fondurile controlate de stat direcționând peste 184 de miliarde de dolari către inteligența artificială în perioada 2000-2023. Deși guvernul și băncile de stat au promis alte sute de miliarde pentru anul trecut, investițiile private rămân semnificativ mai mici decât în Statele Unite. În America, sursele private au injectat 285 de miliarde de dolari în această tehnologie doar în anul 2025.
În cadrul unor parcuri tehnologice, sute de companii dezvoltă cipuri de ultimă generație și modele de inteligență artificială, beneficiind de putere de calcul gratuită oferită de administrația locală. Tehnologia vizată include de la cipuri pentru rachete nucleare, până la implanturi cerebrale menite să ajute persoanele paralizate să comunice. Xi Jinping a subliniat importanța concentrării resurselor naționale pentru a îndeplini aceste sarcini majore de dezvoltare.
Spre deosebire de abordarea din Silicon Valley, axată pe inteligența generală artificială, oficialii chinezi prioritizează aplicațiile practice imediate. Această direcție răspunde nevoilor demografice, deoarece populația Chinei scade și îmbătrânește rapid, necesitând roboți care să înlocuiască angajații care ies la pensie. De asemenea, tehnologia poate facilita îngrijirea medicală în zonele rurale prin utilizarea avatarurilor digitale ale medicilor.
Implementarea masivă vine însă cu riscuri legate de controlul social și de stabilitatea economică, având în vedere că roboții înlocuiesc deja șoferi de taxi sau angajați de birou. Autoritățile au impus reguli stricte pentru chatboți și au interzis roboții bazați pe inteligență artificială pentru copii. Beijingul refuză să încetinească dezvoltarea, considerând că limitările impuse de Washington asupra accesului la cipuri nu trebuie să cimenteze avansul american.
Această viziune de transformare tehnologică are rădăcini în discursul susținut de Xi Jinping în iunie 2014, în Marea Sală a Poporului. Atunci, liderul chinez a exprimat dorința ca țara să nu fie doar cel mai mare cumpărător de tehnologie, ci și cel mai mare producător. Această politică de dezvoltare industrială urmărește să pregătească economia pentru o nouă revoluție tehnologică globală.
