Discuțiile privind viitoarea succesiune la conducerea Ucrainei au căpătat un nou impuls, în contextul analizelor care identifică mai mulți potențiali lideri. Potrivit unei analize publicate de Newsweek, patru nume sunt menționate constant în calculele politice pentru o eventuală înlocuire a actualului președinte. Printre aceștia se numără fostul comandant-șef al armatei, Valeri Zalujnîi, Kirilo Budanov, Mihailo Fedorov și fostul președinte Petro Poroșenko, fiecare reprezentând o opțiune diferită în scenariul electoral ipotetic.
Valeri Zalujnîi, care ocupă în prezent funcția de ambasador la Londra, este considerat unul dintre cei mai puternici adversari ai lui Zelenski. Un sondaj realizat de Rating Group arată că, într-un scenariu electoral ipotetic, acesta ar putea obține susținerea unei persoane din peste o cincime dintre respondenți. Deși Zelenski ar capta aproximativ 23% din voturi, Zalujnîi beneficiază de un nivel de încredere superior, fiind susținut de 64% dintre cetățeni, față de 53% pentru președintele actual.
Alte două figuri importante în acest proces sunt Kirilo Budanov și Mihailo Fedorov. Budanov, care a devenit o figură cunoscută în timpul războiului, deține o cotă de încredere de 53%, însă doar 6,7% dintre cei intervievați l-ar vota în primul tur al alegerilor. Pe de altă parte, Mihailo Fedorov, fost vicepremier și ministru al Apărării, beneficiază de o încredere de 38%, fiind menționat de 7,6% dintre respondenți ca fiind un potențial votat într-un prim tur.
Petro Poroșenko rămâne, de asemenea, o voce relevantă în cadrul opoziției ucrainene. Fost președinte al țării între anii 2014 și 2019, acesta este în prezent deputat și reprezintă o alternativă pentru cei care doresc o schimbare față de puterea actuală. Deși a pierdut alegerile din 2019 în fața lui Zelenski, Poroșenko menține o prezență politică activă, fiind inclus în lista celor care ar putea concura pentru funcția de șef al statului.
În prezent, organizarea unor alegeri este imposibilă din cauza regimului de lege marțială instituit după invazia rusă din februarie 2022. Legislația ucraineană actuală nu permite desfășurarea unui scrutin, iar autoritățile invocă dificultățile majore de securitate. Zelenski a menționat însă că organizarea alegerilor ar putea deveni posibilă doar dacă Rusia ar accepta o încetare totală a focului pentru o perioadă de 60 de zile, oferind astfel o singură condiție pentru revenirea la procesul electoral.
Contextul politic este marcat de o presiune crescută asupra liderului de la Kiev, în timp ce Trump a declarat că este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte. Totuși, majoritatea cetățenilor se opun organizării alegerilor în condițiile actuale de război, cu 71% dintre respondenți fiind împotriva unui scrutin sub invazia rusă. Această poziție indică faptul că dorința de schimbare politică nu coincide neapărat cu acceptarea unui proces electoral în timpul conflictului armat.
