Bucureștiul începe implementarea unor soluții urbane inspirate din modelul de oraș-burete, după evenimentele meteorologice extreme din 30 iunie 2026. Primăria Capitalei a anunțat că toate viitoarele proiecte publice vor include elemente de acest tip pentru a gestiona mai eficient precipitațiile. În Sectorul 3, un bazin subteran de 2.000 de metri cubi pentru colectarea apei de ploaie a fost deja finalizat, în timp ce alte două structuri similare sunt în proces de construcție.
Această apă reținută prin noile sisteme va fi utilizată ulterior pentru irigarea parcurilor și a copacilor din oraș. În luna aprilie, în Parcul Tineretului a fost demarată amenajarea primei grădini de ploaie din București, un element cheie al acestui concept. La Timișoara, compania de apă Aquatim a inițiat discuții cu primăria locală pentru introducerea acestui model, având ca motiv principal scăderea nivelului pânzei freatice.
Conceptul de oraș-burete a fost dezvoltat la începutul anilor 2000 de către arhitectul peisagist Kongjian Yu, care a decedat în septembrie 2025 într-un accident aviatic în Brazilia. Ideea centrală presupune utilizarea iazurilor, a zonelor umede și a șanțurilor cu vegetație pentru a reține apa înainte ca aceasta să ajungă în sistemul de canalizare. Astfel, apa poate fi folosită pentru refacerea pânzei freatice sau pentru răcirea străzilor în perioadele de caniculă.
În Europa, exemple precum piața Benthemplein din Rotterdam arată cum cele trei bazine ale unei piețe pot reține temporar până la 1,7 milioane de litri de apă. În Suedia, orașul Malmö a transformat cartierul Augustenborg prin utilizarea acoperișurilor verzi, a iazurilor de retenție și a șase kilometri de canale. La Copenhaga, piața Tåsinge Plads colectează apa de pe acoperișurile din zonă prin rezervoare subterane și grădini de ploaie.
Specialistul în apă pentru Europa la firma de inginerie Arup, Justin Abbott, susține că orașele trebuie să renunțe la un secol de urbanism care trata ploaia ca pe un deșeu. Totuși, el avertizează că niciun sistem nu este infalibil, deoarece la furtuni extreme solul se poate satura, așa cum s-a întâmplat în Valencia în 2024. Din acest motiv, orașele vor continua să aibă nevoie de canalizare clasică și de rezervoare de evacuare.
La nivel internațional, China a adoptat reguli naționale în 2014 și vrea ca până în 2030, 80% din zonele sale urbane să funcționeze ca orașe-burete. Comisia Europeană a cerut implementarea unor astfel de soluții în Strategia pentru reziliența apei din 2025 și pregătește un mecanism dedicat numit „Sponge Facility”. Aceste măsuri vizează adaptarea infrastructurii la schimbările climatice și gestionarea mai sigură a resurselor de apă.
