Sistemele penitciare din Europa traversează o perioadă de criză, fiind marcate de o presiune extremă asupra capacității de stocare. În Anglia și Țara Galilor, închisorile funcționau luna trecută la un nivel de 97-98% din capacitatea totală, iar autoritățile avertizează că sistemul ar putea atinge limita maximă în luna noiembrie. Pentru a evita acest scenariu, guvernul britanic a decis modificarea regulilor privind eliberarea timpurie a unor condamnați.
Noile reglementări impuse de guvernul britanic permit adulților condamnați pentru infracțiuni mai puțin grave să fie eliberați după executarea unei treimi din pedeapsă, în loc de 40% sau jumătate, cum era în trecut. Pentru alte categorii de deținuți, eliberarea poate avea loc după executarea jumătății pedepsei, în loc de două treimi. Acești deținuți vor fi eliberați sub supraveghere în comunitate, însă persoanele condamnate pentru cele mai grave infracțiuni sunt excluse din aceste noi facilități.
Guvernul a introdus și excluderi specifice pentru a proteja siguranța publică, interzicând eliberarea timpurie pentru persoanele condamnate pentru omor din culpă, conducere periculoasă soldată cu moartea sau anumite infracțiuni sexuale istorice împotriva copiilor. Măsura a generat reacții dure din partea organizațiilor care reprezintă victimele infracțiunilor, unele familii criticând public posibilitatea ca anumite persoane să ajungă mai repede în libertate. Pe lângă problema numărului de deținuți, sistemul britanic suferă și de lipsa personalului.
Pentru a combate criza din serviciile de probațiune, guvernul a anunțat o investiție de 700 de milioane de lire sterline, destinată recrutării a mii de noi angajați. Sindicatul angajaților din probațiune a avertizat că volumul de muncă a ajuns la niveluri fără precedent. Această situație reflectă o tendință generală în Europa, unde, conform datelor Consiliului Europei din mai 2026, existau peste un milion de persoane private de libertate în 51 de sisteme penitenciare analizate.
În Europa, media numărului de deținuți era de 95,2 la fiecare 100 de locuri disponibile, însă variațiile între state sunt enorme. Franța și Turcia aveau câte 131 de deținuți la 100 de locuri, urmate de Croația cu 123 și Italia cu 121. România se situa la un nivel de 100 de deținuți pentru 100 de locuri, fiind clasificată de Consiliul Europei în categoria sistemelor care funcționează la capacitate maximă sau aproape de aceasta, similar cu situația din Anglia și Țara Galilor.
Situația din România este însă mult mai critică decât media europeană, conform unui raport al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii din septembrie 2026. Penitenciarele românești funcționau la 119,5% din capacitate, în timp ce la Iași și Botoșani cifrele atingeau 140%, respectiv 130%. Raportul a semnalat că populația penitenciară a crescut cu 20% din 2020 și a recomandat asigurarea unui spațiu de cel puțin 4 metri pătrați pentru fiecare deținut, în contextul în care mulți aveau doar 2-3 metri pătrați.
