Tinerii din China se confruntă cu o realitate economică radical diferită de promisiunile făcute generațiilor anterioare, pe măsură ce piața muncii este transformată de inteligența artificială. Încetinirea ritmului de creștere economică și numărul tot mai mare de absolvenți de universitate pun presiune pe un sistem care nu mai poate absorbi forța de muncă calificată. Această situație duce la o creștere a dezamăgirii și la adoptarea unor noi stiluri de viață care resping competiția socială.
Generația Z, născută în anii 1990 și 2000, a crescut cu ideea că educația riguroasă și admiterea la universități de prestigiu garantează un viitor stabil. Totuși, acest contract social nescris pare rupt, deoarece mulți tineri nu mai găsesc locuri de muncă bine plătite care să permită independența financiară. Un studiu al Universității Tehnologice din Shanghai, bazat pe 700 de milioane de anunțuri de angajare între 2022 și 2026, arată că inteligența artificială afectează sever persoanele la început de carieră.
Impactul tehnologiei este vizibil în scăderea cererii pentru angajații cu o experiență de între unu și trei ani. Automatizarea reduce oportunitățile chiar și în sectoare precum transportul cu taxiul sau livrările de mâncare, domenii care servau adesea drept refugiu pentru tinerii fără o ocupare stabilă. Pe lângă tehnologie, lipsa locurilor de muncă este accentuată de faptul că economia nu mai avansează în ritmul de dinaintea pandemiei de Covid-19, ceea ce limitează drastic opțiunile profesionale.
Situația statistică reflectă această criză, deși există discrepanțe între datele oficiale și realitatea de pe teren. În timp ce rata șomajului urban este de 5,3%, în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani aceasta urcă la 18,9%, iar pentru cei între 25 și 29 de ani este de 7,5%. Li Daokui, profesor la Universitatea Tsinghua din Beijing, estimează că rata reală a șomajului ar putea atinge pragul de 10% dacă ar fi incluse persoanele care nu își găsesc un loc de muncă de cel puțin doi ani.
Ca reacție la această presiune, a apărut fenomenul „tang ping”, o filozofie care înseamnă „a sta întins” și presupune renunțarea la cursă pentru succes. Mulți tineri aleg să se retragă din marile orașe către destinații precum Dali, un oraș din sud-vestul Chinei, pentru a vinde obiecte artizanale și a evita cultura performanței. În 2025, numărul persoanelor care au migrat în Dali a crescut cu aproape 50% față de anul precedent, reflectând dorința de a lua o pauză de la competiția permanentă.
Autoritățile chineze monitorizează atent această evoluție, temându-se că dezamăgirea generației tinere poate deveni o provocare politică majoră pentru Beijing. Deși oficialii încurajează adoptarea inteligenței artificiale ca motor economic, aceștia au început să avertizeze companiile că tehnologia nu trebuie să fie un motiv pentru concedieri masive. Această tensiune între progresul tehnologic și stabilitatea socială rămâne un punct critic pentru viitorul stabilității economice în China.
