Defrișările din Amazonul brazilian au atins cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor efectuate în anul 1988, conform datelor oficiale publicate de guvernul brazilian. Monitorizarea prin satelit Prodes indică faptul că suprafața de pădure defrișată a scăzut cu 41,8% în ultimul an, ajungând la un total de 3.335 de kilometri pătrați. Această cifră reprezintă un rezultat istoric, depășind precedentul minim cu o suprafață de 1.236 de kilometri pătrați, echivalentul dimensiunii orașului Rio de Janeiro.
Evoluția pozitivă a fost impulsionată de măsuri de aplicare a legislației și de investițiile statului în instituțiile de protecție a mediului. De la instalarea administrației lui Lula da Silva, ritmul defrișărilor a scăzut cu 71,2%, conform datelor centralizate de Institutul Național pentru Cercetări Spațiale din Brazilia. Cele mai mari niveluri de distrugere a vegetației au fost înregistrate în statele Pará, Mato Grosso și Amazonas, însă chiar și în aceste zone, defrișările au scăzut cu peste 45% față de anul precedent.
Singura excepție negativă a fost statul Roraima, unde activitățile de defrișare au crescut cu 0,4%, o regiune considerată bastion electoral al familiei Bolsonaro. În paralel, și biomul învecinat Cerrado, o regiune de savană, a înregistrat cel mai mic nivel de defrișări din 2001, cu 5.516 kilometri pătrați. În ultimii patru ani, distrugerea în zona Cerrado a scăzut cu 48,4%, o zonă utilizată frecvent pentru producția de soia și carne de vită.
Succesul actual contrastează puternic cu perioada 2019–2023, când sub conducerea lui Jair Bolsonaro, defrișările au crescut cu 59,5%. În acea perioadă, distrugerea pădurii echivala cu pierderea a peste un milion de copaci pe zi, din cauza reducerii finanțării instituțiilor de mediu. Acum, viitorul pădurii depinde de al doilea tur al alegerilor prezidențiale de pe 25 octombrie, unde se află în cursă Luiz Inácio Lula da Silva și Flávio Bolsonaro.
Cei doi candidați prezintă viziuni radical diferite asupra gestionării resurselor naturale și a relațiilor cu Statele Unite. Flávio Bolsonaro caută sprijinul marilor proprietari de terenuri și al industriei extractive, ignorând criza climatică. Pe de altă parte, Lula da Silva consideră Amazonul un bun aflat sub suveranitatea Braziliei și a avertizat că Donald Trump încearcă să preia controlul asupra resurselor țării. Diferențele se văd și în orientarea comercială, între China și Europa sau către Statele Unite.
Protecția ecosistemelor tropicale rămâne un subiect critic în contextul global al schimbărilor climatice, care afectează deja intens orașele europene prin creșterea numărului de decese cauzate de căldură. În Brazilia, activiștii precum Marcio Astrini subliniază că, deși oprirea distrugerii este posibilă, rezultatul scrutinului va decide dacă țara se îndreaptă spre sfârșitul defrișărilor sau spre sfârșitul pădurii.
