Statele Unite, Uniunea Europeană și China adoptă strategii divergente în ceea ce privește reglementarea inteligenței artificiale, conform unei analize AFP. Modelele de guvernanță variază semnificativ, de la un sistem bazat pe angajamente voluntare ale companiilor în SUA, până la un cadru legislativ riguros în UE și un control strict al utilizării tehnologiei în China. Această fragmentare reflectă prioritățile geopolitice și economice ale fiecărei regiuni în cursul competiției tehnologice globale.
În Statele Unite, politica administrației Donald Trump se concentrează pe ordine executive și pe implicarea voluntară a sectorului privat, pentru a evita încetinirea dezvoltării rapide a AI. Trump a abrogat ordinul executiv emis de Joe Biden în 2023, care obliga dezvoltatorii modelelor puternice să transmită guvernului rezultatele testelor de securitate. Un decret din iunie permite însă companiilor să solicite evaluarea guvernamentală a modelelor avansate, capabile să desfășoare atacuri informatice, cu până la 30 de zile înainte de lansare.
Deși Congresul american nu a adoptat o legislație federală cuprinzătoare, anumite state precum California au introdus propriile reguli de securitate. Șefii marilor companii americane au semnat un cod de conduită ce prevede audituri independente, însă documentul nu prevede sancțiuni, Trump descriind-l ca o „constrângere morală”. Totodată, Jay Clayton, directorul pentru informațiile secrete naționale, a fost însărcinat să elaboreze măsuri împotriva amenințărilor generate de AI, fără a impune o suprareglementare a sectorului.
Uniunea Europeană aplică un model mult mai restrictiv prin Legea AI, adoptată în 2024, considerată unul dintre cele mai complexe cadre de reglementare globale. Din august 2026, Comisia Europeană poate aplica amenzi de până la 3% din cifra de afaceri mondială, iar pentru alte încălcări sancțiunile pot ajunge la 6%. Ursula von der Leyen a susținut că reglementările permit Europei să orienteze eforturile mondiale, deși companiile europene se tem că restricțiile ar putea avantaja giganții americani.
China exercită un control strict asupra utilizării inteligenței artificiale, impunând reguli de cenzură similare cu cele pentru restul informațiilor online. Conținutul generat de AI trebuie marcat ca fiind artificial din septembrie 2025, iar asistenții virtuali sunt supuși unor reguli care limitează dependența afectivă, interzicând simularea relațiilor romantice cu minori. Președintele Xi Jinping a subliniat că tehnologia trebuie să rămână întotdeauna sub control uman, solicitând sisteme de alertă timpurie și monitorizare tehnologică.
Evoluția reglementărilor tehnologice are loc într-un context global marcat de tensiuni și de utilizarea sancțiunilor ca instrument de presiune politică. Recent, Uniunea Europeană a aprobat cea mai amplă listă de sancțiuni împotriva Rusiei din istorie, vizând aproape 1.600 de măsuri în industria de apărare. Această tendință de reglementare și control este vizibilă și în domeniul digital, unde marile puteri încearcă să își protejeze interesele naționale și securitatea cibernetică.
