China a început duminică dimineața transferul a doi urși panda uriași către Statele Unite, marcând o nouă etapă în cadrul procesului cunoscut sub numele de „diplomația panda”. Această metodă este utilizată de decenii de către Beijing ca un instrument de putere subtilă, servind drept indicator al stării relațiilor bilaterale dintre cele două mari puteri. Cei doi urși vor fi integrați în cadrul unei grădini zoologice din Atlanta pentru o perioadă de zece ani.
Urșii panda, identificat mascull sub numele de Ping Ping și femela Fu Shuang, au plecat de la Aeroportul Internațional Chengdu-Shuangliu în cursul dimineții, la ora 03:00, ora locală. Înainte de momentul îmbarcării acestor animale, autoritățile au organizat o ceremonie oficială de rămas-bun în onoarea lor. Acest eveniment a marcat finalizarea pregătirilor pentru un transfer care a fost planificat și anunțat oficial în perioada recentă.
Acordul pentru transferul acestor animale a fost prezentat de președintele chinez Xi Jinping în timpul unei vizite oficiale la Washington. Anunțul a fost făcut joi, 24 septembrie, în cadrul unei ceremonii de bun venit organizate de președintele american Donald Trump la Casa Albă. În cadrul acestui eveniment diplomatic, Xi Jinping a descris implementarea acestui acord ca fiind „o veste bună” și i-a prezentat pe urși drept „emisari ai prieteniei dintre chinezi și americani”.
Transferul celor două animale este guvernat de un acord stabilit pentru anul 2025, însă procesul de relocare a început deja. Ping Ping și Fu Shuang vor locui în Atlanta pe parcursul următorilor zece ani, conform detaliilor furnizate de agenția de stat Xinhua. Această mișcare este văzută ca o încercare de a consolida legăturile dintre cele două națiuni prin intermediul acestui simbol emblematic al faunei chineze.
Tradiția oferirii de urși panda către Statele Unite a fost stabilită în anul 1972, după vizita istorică a președintelui Richard Nixon în China. La acea vreme, Beijingul a oferit Washingtonului urșii Ling Ling și Hsing Hsing. Deși aceste împrumuturi sunt menite să mențină relațiile diplomatice pozitive, ele pot fi folosite și ca semnal de nemulțumire, Beijingul putând repatria animalele pentru a exprima disconfortul față de anumite decizii politice externe.
Istoricul diplomației panda arată că aceste animale sunt utilizate strategic în politică externă. De exemplu, în acest an, China a decis să repatrieze două animale din Japonia. Această acțiune a fost luată ca o reacție directă la declarațiile prim-ministrului japonez referitoare la Taiwan, care au provocat furia autorităților chineze, demonstrând că acest instrument poate trece rapid de la simbol al prieteniei la instrument de presiune politică.
