Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a transmis duminică un avertisment dur la adresa Armeniei. Oficialul rus a criticat decizia țării de a se apropia de NATO și de Uniunea Europeană, subliniind riscurile geopolitice majore. Conform declarațiilor sale, cel mai nefavorabil scenariu pentru Erevan ar putea fi „transformarea Armeniei într-o altă Ucraină”, pe măsură ce relațiile cu Moscova se deteriorează.
Medvedev a comparat situația actuală a Armeniei cu experiența Georgiei, menționând că promisiunile Occidentului de integrare în NATO nu au adus rezultate pozitive, ci au declanșat conflicte. El a susținut că actuala conducere din Georgia a înțeles ulterior că această abordare a fost greșită, însă procesul a dus la instabilitate. În prezent, Medvedev consideră că relațiile dintre Rusia și Armenia sunt puse la încercare din cauza schimbării direcției politice luate de Erevan.
Conflictul menționat de oficialul rus are rădăcini în evenimentele din 2008, când Rusia a ocupat regiunile Abhazia și Osetia de Sud în urma războiului ruso-georgian. Această escaladă a avut loc după ce, la Summitul NATO de la București, s-a oferit o promisiune de aderare Georgiei și Ucrainei la alianță. Rusia percepe aceste încercări de extindere a NATO în Caucaz ca pe o tentativă de încercuire și o amenințare directă la adresa propriei sfere de influență.
Sub conducerea premierului Nikol Pașinean, Armenia a adoptat o politică de distanțare față de Moscova, acuzând Rusia că nu a oferit sprijin în fața agresiunilor Azerbaidjanului. Această tensiune a crescut după pierderea regiunii Nagorno-Karabah în 2023. Ca urmare, Armenia a început să colaboreze militar cu SUA, a trimis ajutoare umanitare către Ucraina și a ratificat Statutul de la Roma, implicătație care o obligă să îl areteze pe Putin.
În contextul accelerării discuțiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, Medvedev a avertizat că Rusia ar putea acționa prin diverse metode. Acesta a indicat faptul că Moscova ar putea utiliza pârghii economice, presiuni politice sau chiar măsuri de natură militară pentru a opri integrarea europeană a Armeniei. Această strategie de reacție este prezentată ca o consecință directă a cooperării Erevanului cu structurile de securitate occidentale.
Regiunea Caucazului de Sud rămâne un punct de tensiune strategică între interesele Rusiei și cele ale Occidentului. Moscova monitorizează îndeaproape eforturile de securizare a coridoarelor energetice și logistice din zonă, pe care le consideră o încercare de destabilizare strategică. În acest cadru, orice mișcare a statelor din regiune către instituțiile europene este privită de Kremlin ca o provocare la adresa controlului său regional.
