Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a emis un nou avertisment la adresa Armeniei, sugerând că țara se îndreaptă spre o direcție periculoasă. Oficialul rus a subliniat că apropierea tot mai accentuată a republicii de negara occidentale ar putea declanșa consecințe grave pentru stabilitatea internă. Această declarație vine într-un moment de tensiune politică sporită între Moscova și Erevan, pe fondul schimbărilor în politica externă a Armeniei.
Conform afirmațiilor făcute de Dmitri Medvedev, conducerea actuală a Armeniei a luat decizia de a schimba cursul dezvoltării țării în mod deliberat. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut că această alegere strategică este motivată de oportunități pe termen scurt, dar va avea rezultate nefavorabile. El a menționat că această schimbare de direcție nu va duce la nimic bun pentru viitorul statului armean, criticând în mod direct deciziile politice ale guvernării de la Erevan.
În cadrul acestor avertismente, Dmitri Medvedev a utilizat explicit modelul ucrainean ca pe un exemplu de risc major pe care Armenia trebuie să îl evite cu orice preț. Oficialul rus a declarat că cel mai nefavorabil rezultat posibil pentru Armenia ar fi transformarea acesteia într-o „nouă Ucraină”. Prin această comparație, el subliniază pericolele pe care le vede în procesul de îndepărtare de sfera de influență rusă și de orientarea către structurile occidentale.
Tensiunile dintre Moscova și Erevan nu sunt un fenomen nou, fiind marcate de confruntări directe între liderii celor două state. În luna septembrie, Vladimir Putin și premierul armean Nikol Pașinian au avut un conflict public privind direcția politică externă a Armeniei. În timp ce Vladimir Putin a solicitat Erevanului să aleagă între Uniunea Economică Eurasiatică și UE, Nikol Pașinian a susținut că procesul de aderare la Uniunea Europeană nu încalcă obligațiile existente față de Rusia sau față de blocul eurasiatic.
Situația reflectă o dispută profundă asupra identității geopolitice a Armeniei, aflată între cercurile de influență ale Rusiei și ale Occidentului. În timp ce liderii armeni încearcă să navigheze între aceste două poli, Moscova continuă să exercite presiuni diplomatice și retorice. Această evoluție pune sub semnul întrebării echilibrul stabilit în regiune și stabilitatea parteneriatelor economice și de securitate pe care Armenia le-a menținut până în prezent.
Conflictul de viziuni dintre liderii celor două țări evidențiază dificultatea de a menține o politică externă echilibrată într-o regiune marcată de rivalități geopolitice intense. Deciziile luate de Erevan în privința aderării la structuri europene rămân un punct critic de tensiune în relația bilaterală cu Moscova.
