Dmitri Medvedev a lansat o nouă amenințare la adresa Armeniei, avertizând că schimbarea direcției politicii externe a țării ar putea avea consecințe extrem de negative. Fostul președinte rus a declarat că cel mai rău scenariu care i s-ar putea întâmpla Armeniei este transformarea acesteia într-o „nouă Ucraină”. Această intervenție vine într-un moment de deteriorare profundă a relațiilor dintre Moscova și Erevan, pe măsură ce guvernul condus de Nikol Pașinian se îndepărtează de alianțele tradiționale.
Medvedev a susținut că actuala conducere armeană a decis să schimbe direcția de dezvoltare a statului, însă a exprimat îndoieli cu privire la succesul acestei strategii. El a acuzat, de asemenea, anumite state, fără a le menționa numele, că încearcă să facă „jocuri” pentru a dezbina țările din Caucazul de Sud. Ca exemplu de instabilitate, el a indicat Georgia, menționând că propunerile anterioare de aderare la NATO au dus la un conflict, fără ca țara să devină membră a alianței.
Conform afirmațiilor sale, Occidentul testează rezistența relațiilor dintre Rusia și Armenia prin sprijinirea planurilor guvernului de la Erevan de a adera la Uniunea Europeană. Tensiunile au crescut după ce Parlamentul armean a adoptat, în martie 2025, o lege privind începerea procesului de aderare a țării la UE. Kremlinul a reacționat imediat, susținând că apartenența simultană la UE și la Uniunea Economică Eurasiatică este o imposibilitate juridică și politică.
Vladimir Putin a solicitat în repetate rânduri Armeniei organizarea unui referendum pentru a lua o decizie definitivă, îndemnând țara să țină cont de soarta Ucrainei. În contrast, Nikol Pașinian a argumentat că un referendum înainte de obținerea statutului de candidat la UE nu are sens, deoarece cetățenii nu ar putea alege între UEE și o alternativă care nu este încă definită. Prim-ministrul a subliniat că Armenia nu mai consideră Rusia un „partener strategic”.
Relația dintre cele două state a fost afectată și de decizia Armeniei de a renunța la necesitatea bazei militare ruse de la Giumri. Nikol Pașinian a evidențiat, de asemenea, diferențele de democrație și libertate, menționând faptul că internetul nu este blocat în țară. Ca represalii, Rusia a introdus restricții asupra importurilor de produse armenești, vizând categorii precum alcoolul, legumele, fructele, peștele, laptele și florile.
Evoluția tensiunilor dintre Moscova și Erevan reflectă o schimbare geopolitică majoră în regiunea Caucazului de Sud. Această orientare a Armeniei către structurile europene marchează o ruptură cu modelul de securitate și economic bazat pe influența rusă, care a dominat regiunea în trecut. Decizia de a căuta integrarea europeană sub conducerea lui Nikol Pașinian pune sub semnul întrebării stabilitatea acordurilor de cooperare regională existente anterior.
