Donald Trump a anunțat vineri că a ajuns la o înțelegere cu Vladimir Putin, cu doar trei săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, programate pentru marți, 3 noiembrie. Prin acest acord, Rusia va livra peste 300.000 de tone de motorină pe piața americană și pe cea mondială începând din luna octombrie. Planul prevede suplimentarea acestor cantități cu încă 500.000 de tone în luna noiembrie și un milion de tone după această perioadă.
Pentru a facilita acest proces, Trezoreria americană a emis fără întârziere o licență temporară care suspendă o parte din sancțiunile energetice impuse Moscovei. Această mișare strategică vine într-un moment în care prețul motorinei a atins niveluri record în Statele Unite, din cauza războiului cu Iranul care a afectat aprovizionarea mondială cu petrol. Donald Trump urmărește astfel să amortizeze efectul scumpirilor pentru alegătorii americani, preferând să atribuie atacurile asupra rafinăriilor rusești acțiunilor ucrainene.
Pe lângă aspectul economic, Donald Trump a declarat că Ucraina are nevoie de un nou lider capabil să realizeze înțelegeri. Duminică, acesta a anunțat pe rețeaua sa de socializare un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, o decizie despre care Volodimir Zelenski nu părea să știe nimic. Acordul a fost prezentat chiar în timpul deplasării diplomaților ucraineni și europeni la Miami pentru negocieri de pace, moment în care Volodimir Zelenski a avertizat că ofertele făcute lui Vladimir Putin nu vor aduce pacea.
Evoluția politică este influențată de o logică electorală, unde prețul combustibilului la pompă contează mai mult decât evenimentele militare, precum bombardamentul de la Zaporojia care a ucis 23 de oameni. În SUA, o parte a electoratului, reprezentată de dreapta evanghelică și gruparea QAnon, vede politica ca pe o luptă între bine și rău. Această mentalitate conspiraționistă permite schimbarea „dușmanului” de la Moscova către Kiev sau Bruxelles fără nicio contradicție internă pentru alegătorii care caută un chip al răului.
Pentru Europa, această schimbare de paradigmă transformă garanția americană dintr-o certitudine strategică într-o variabilă supusă calendarului electoral de la Washington. Viitorul Ucrainei pare să fie negociat direct între Casa Albă și Kremlin, lăsând liderii europeni în afara procesului de decizie. În acest context, alianțele internaționale nu mai funcționează pe baze de solidaritate, ci devin tranzacții cu termen de valabilitate limitat la interesele electorale imediate ale președintelui american.
Contextul geopolitic este marcat de o instabilitate energetică ce afectează și alte regiuni. De exemplu, la începutul lunii octombrie, gradul de umplere al lacurilor de acumulare a ajuns la un nivel de 51%, fiind cel mai scăzut nivel pentru această dată din 2018. Această situație afectează energia hidroelectrică și vine într-un moment în care infrastructura energetică este deja sub presiune din cauza fluctuațiilor de preț și a cererii globale.
