Donald Trump a respins propunerea transmisă de Iran pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz într-un termen de șapte zile. Decizia președintelui american vine într-un moment de tensiune extremă, în condițiile în care Washingtonul ia în considerare reluarea atacurilor asupra Iranului după alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru luna noiembrie. Această evoluție marchează un nou blocaj în încercările de a stabiliza ruta maritimă strategică.
Președintele Statelor Unite a manifestat un gest de sfidare prin publicarea unei hărți a zonei pe rețeaua sa socială Truth Social, pe care a scris „Strâmtoarea Trump”. Conform informațiilor furnizate de Wall Street Journal, Donald Trump manifestă scepticism în ceea ce privește capacitatea Teheranului de a respecta și de a răspunde cerințelor impuse de partea americană. Această poziție de neclintire pune sub semnul întrebării viabilitatea negocierilor actuale.
Din partea Teheranului, șeful diplomației, Abbas Araghchi, a declarat de la sediul ONU din New York că termenul de șapte zile pentru redeschidere ar începe imediat ce Statele Unite vor accepta planul propus. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a susținut, într-un interviu acordat postului de televiziune CBS, că totul va reveni la normal dacă Washingtonul decide să procedeze conform protocolului. El a precizat că procesul ar putea începe chiar în ziua acceptării.
Conflictul actual s-a intensificat la sfârșitul lunii februarie, prin lovituri aeriene asupra Iranului efectuate de Statele Unite și Israel. Redeschiderea strâmtorii Ormuz este esențială pentru stabilitatea economică globală, având în vedere că, înainte de începerea războiului, o cincime din hidrocarburile mondiale traversau această rută maritimă. Tensiunile rămân ridicate, deoarece interpretările asupra protocolului semnat în iunie de către Trump și Pezeshkian au dus la eșuarea discuțiilor.
Condițiile impuse de Iran includ oprirea imediată și definitivă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde se desfășoară lupte între armata israeliană și Hezbollah. De asemenea, Teheranul solicită deblocarea și virarea fondurilor înghețate, pe lângă eliminarea sancțiunilor economice. Aceste măsuri sunt vitale pentru o economie iraniană aflată în declin, care a cunoscut recent proteste populare masive cauzate de creșterea prețurilor.
Sancțiunile americane aplicate de zeci de ani afectează sever tranzacțiile internaționale ale Iranului, activele acestuia fiind înghețate încă de la Revoluția Islamică din 1979. Deși nu există date oficiale confirmate, presa locală a estimat în perioada primăverii că aceste active deținute în străinătate ar putea avea o valoare cuprinsă între 100 și 123 de miliarde de dolari. Această presiune financiară rămâne un pilon central în disputele diplomatice dintre Washington și Teheran.
