Cetățenii Elveției vor vota duminică într-un referendum decisiv privind o inițiativă care vizează introducerea unei noi definiții a neutralității în Constituția țării. Propunerea urmărește stabilirea unei reguli mult mai rigide pentru statutul internațional al Elveției, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice. Dezbaterea este alimentată de conflictul din Ucraina, care a pus în discuție modul în care o națiune neutră poate interacționa cu alte state și organizații internaționale.
Inițiativa, susținută de organizația Pro Switzerland, propune ca neutralitatea să fie definită în textul constituțional drept „înarmată și perpetuă”. Dacă această măsură va fi adoptată, Elveția va avea limite mult mai stricte în relația cu diversele alianțe militare internaționale. În acest scenariu, țara nu ar mai putea stabili legături mai apropiate cu NATO și nu ar putea adera la nicio alianță militară, cu excepția cazului în care este atacată direct.
O schimbare majoră vizează și capacitatea de a impune sancțiuni economice. Conform propunerii, Elveția nu ar mai putea aplica sancțiuni decât dacă acestea sunt solicitate oficial de către Organizația Națiunilor Unite. Această limitare ar afecta direct politicile Berna a adoptat după începutul războiului din Ucraina, când guvernul a susținut sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, o decizie care a generat critici din partea susținătorilor neutralității stricte.
Guvernul și Parlamentul elvețian au respins inițiativa, temându-se că o definiție atât de rigidă va reduce flexibilitatea necesară în contextul internațional instabil. Ministrul de Externe, Ignazio Cassis, a argumentat că neutralitatea nu trebuie să însemne indiferență față de încălcarea regulilor internaționale. Deși majoritatea partidelor politice s-au pronunțat împotriva proiectului, partidul de dreapta populistă SVP a oferit sprijinul său pentru această schimbare constituțională.
Susținătorii proiectului, printre care se numără Samuel Sommaruga, consideră că Elveția s-a îndepărtat prea mult de poziția sa tradițională prin apropierea de pozițiile occidentale. Aceștia susțin că respingerea propunerii ar putea fi interpretată drept o renunțare la valorile fundamentale ale țării. Sondajele publicate înainte de vot indică o probabilitate mare de respingere, deoarece peste 60% dintre alegători au manifestat intenția de a vota împotrivă acestei inițiative.
Tradiția neutralității militare în Elveția este una extrem de veche, fiind documentată încă din anul 1516 și obținând recunoaștere la nivel internațional începând cu anul 1815. Acest statut constituie un pilon central al identității politice elvețiene, influențând modul în care țara gestionează relațiile diplomatice și implicarea în structuri de securitate colectivă de peste două secole.
