Numărul execuțiilor documentate la nivel global a înregistrat o creștere de aproximativ 78% în anul 2025 față de perioada precedentă. Conform datelor furnizate de Amnesty International, cel puțin 2.707 persoane au fost executate în 17 țări, un număr semnificativ mai mare decât cele 1.518 execuții raportate în 2024. Această evoluție statistică a fost prezentată de instituțiile europene cu ocazia Zilei europene și mondiale împotriva pedepsei cu moartea, marcată pe 10 octombrie.
Creșterea masivă a numărului de execuții este concentrată într-un număr foarte restrâns de state, ceea ce explică paradoxul față de tendința de abolire. Iranul a înregistrat 2.159 de execuții documentate, iar Arabia Saudită a raportat 356 de cazuri în cursul anului 2025. Aceste două țări reprezintă cea mai mare parte a totalului global documentat, demonstrând că, deși numărul de state care aplică pedeapsa capitală rămâne mic, intensitatea utilizării acesteia a crescut considerabil.
Statisticile actuale nu includ execuțiile din China, deoarece informațiile privind aceste proceduri sunt strict secretizate de autorități. Organizațiile pentru drepturile omului consideră că în China are loc un număr foarte mare de execuții, însă lipsa datelor verificabile împiedică includerea acestora în bilanțul de 2.707 persoane. Astfel, creșterea de 78% trebuie interpretată strict ca o evoluție a execuțiilor care pot fi documentate, nu ca o măsurătoare completă a tuturor decesilor prin pedeapsă capitală la nivel mondial.
În paralel cu creșterea numărului de execuții, procesul de abolire legislativă continuă să avanseze la nivel internațional. Numărul statelor care au eliminat pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile a ajuns la 114, după ce Liban a adoptat această măsură în august 2026. Mounir Satouri, președintele Subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European, a subliniat că această cifră reflectă eliminarea juridică a pedepsei, nu doar simplul fapt că un stat nu mai efectuează execuții de la un anumit moment.
UE și Consiliul Europei solicită statelor care încă aplică pedeapsa capitală să introducă moratorii și să comute sentințele ca pași necesari către abolirea completă. Mounir Satouri a avertizat că nivelul execuțiilor din 2025 este cel mai ridicat din 1981 și a criticat utilizarea pedepsei pentru infracțiuni legate de droguri sau pentru activități politice și civice. Instituțiile europene insistă pe diferența dintre moratoriu, care oprește execuțiile fără a elimina baza juridică, și abolire, care elimină definitiv pedeapsa din codul penal.
Distincția dintre moratoriu și abolire este esențială pentru înțelegerea evoluției dreptului internațional. Un moratoriu de facto, precum cel din Liban înainte de 2026, însemna că țara nu mai efectua execuții din 2004, deși pedeapsa rămânea prevăzută în legislație. Trecerea la abolirea juridică în august 2026 a oferit o protecție mai stabilă, eliminând posibilitatea ca o schimbare politică ulterioară să permită reluarea execuțiilor prin simpla reintroducere a aplicării pedepsei capitală.
