Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu, care utilizează Strâmtoarea Ormuz și rutele conexe, au înregistrat o revenire semnificativă spre finalul lunii septembrie. Conform analizelor realizate de grupurile bancare JP Morgan și Goldman Sachs, volumul de petrol a ajuns la nivelurile de dinaintea războiului dintre Iran și Statele Unite. Această redresare a fluxurilor comerciale intervine după o perioadă lungă de perturbări severe în aprovizionarea cu petrol la nivel global, cauzate de conflictul militar dintre cele două puteri.
Datele furnizate de compania Kpler indică faptul că, în luna septembrie, cel puțin 16,5 milioane de barili de petrol pe zi au părăsit regiunea Golfului. Această cifră este echivalentă cu media de export înregistrată înainte de declanșarea războiului. Pentru a asigura continuitatea livrărilor, producătorii de petrol și transportatorii au implementat modalități alternative de transport, utilizând conducte și tehnici de transfer de la o navă la alta, în timp ce armata americană a continuat să escorteze anumite nave prin zona strategică a Strâmtoarei Ormuz.
O schimbare majoră în logistica regională este reprezentată de utilizarea conductelor din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Aproximativ 40% din țițeiul din această regiune este transportat acum prin aceste infrastructuri, evitând tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, în comparație cu doar 17% în perioada de dinaintea războiului. Arabia Saudită a reușit să reia operațiunile pe conducta sa est-vest la sfârșitul lunii septembrie, după ce această facilitate fusese avariată în urma atacurilor cu drone efectuate de rebelii Houthi.
Procesul de transport prin Ormuz implică utilizarea unor petroliere foarte mari care navighează cu transponderele oprite pentru a evita monitorizarea. Ulterior, încărcătura este mutată pe diferite petroliere în apele deschise, de regulă în zona de larg de coastele Omanului sau Fujairah, situată în Emiratele Arabe Unite. Deși livrările de țiței brut s-au normalizat, produsele rafinate, precum motorina, benzina sau combustibilul pentru avioane, rămân la doar jumătate din nivelul de dinaintea conflictului, din cauza infrastructurii de rafinare afectate.
Această discrepanță dintre volumul de petrol brut și disponibilitatea produselor rafinate menține presiunea asupra piețelor energetice. Deși cantitățile de materie primă sunt crescute, limitările în furnizarea motorinei și a altor combustibili contribuie direct la creșterea prețurilor. Riscurile ridicate și infrastructura de rafinare afectată de război sunt factorii care mențin cotațiile internaționale ale petrolului Brent la un nivel ridicat, în ciuda volumelor de export care au revenit la normal în regiunea Golfului Persic.
Instabilitatea piețelor de energie este adesea influențată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, o regiune critică pentru securitatea energetică globală. Evoluțiile din zona Golfului Persic, inclusiv conflictele dintre marile puteri sau atacurile asupra infrastructurii de transport, au un impact imediat asupra prețurilor petrolului Brent. Aceste fluctuații de preț sunt dictate de echilibrul dintre oferta de materie primă brută și capacitatea de rafinare disponibilă pe piața internațională.
