Germania analizează implementarea unor schimbări majore în legislația muncii, care ar putea introduce ziua de muncă de 12 ore. Planul propus de autorități include, de asemenea, restricționarea accesului forței de muncă străine prin reducerea numărului de vize și impunerea unor cerințe mult mai riguroase pentru testarea cunoștințelor de limbă germană. Aceste măsuri vizează atât reorganizarea timpului de lucru, cât și ajustarea politicilor de imigrație pentru forța de muncă.
Noua schemă privind programul de lucru ar permite angajatorilor să utilizeze ture de până la 12 ore în perioadele de aglomerație economică. În prezent, legislația germană limitează ziua de muncă la opt ore, oferind posibilitatea unei extinderi temporare la zece ore doar dacă orele suplimentare sunt compensate prin repaus. Modelul propus ar permite o calculare diferită a orelor săptămânale, astfel încât angajații să poată lucra mai mult în anumite zile, compensând prin zile libere suplimentare sau ture mai scurte în restul săptămânii.
În ceea ce privește imigrația, autoritățile intenționează să reducă la jumătate numărul de vize acordate prin facilitățile speciale pentru forța de muncă din proximitate. Începând cu ianuarie 2027, cota anuală stabilită prin „Regula pentru Balcanii de Vest”, care oferă o cale simplificată de angajare inclusiv pentru cetățenii din Serbia, ar urma să fie scăzută de la 50.000 la 25.000 de permise pe an. Această decizie este contestată de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă, care gestionează dosarele a peste 546.000 de lucrători din acea regiune.
Un alt pilon al planului vizează procesul de integrare prin înăsprirea examenelor de limbă germană (DTZ). Începând cu luna noiembrie, testele necesare pentru obținerea nivelului B1, a dreptului de ședere permanentă și a cetățeniei vor deveni mult mai exigente. Conform noilor criterii, candidații nu vor mai putea obține certificatul lingvistic dacă nu promovează proba scrisă a testului sau dacă aceasta este ignorată. Această schimbare vizează direct standardele de integrare ale imigranților în societatea germană.
Reprezentanții sindicatelor au avertizat că aceste schimbări pot afecta grav sănătatea angajaților și echilibrul dintre carieră și viața de familie din cauza suprasolicitării fizice. De asemenea, aceștia subliniază că orele de muncă comasate într-o tură extinsă nu garantează automat venituri salariale mai mari la finalul lunii. În același timp, mediul de afaceri susține flexibilizarea programului, argumentând că aceasta este esențială pentru menținerea competitivității industriale în fața provocărilor economice actuale.
Situația este complicată de un deficit acut de aproximativ 148.000 de specialiști în Germania, în ciuda alocării a peste 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii naționale. Cele mai mari lipsă de personal sunt înregistrate în rândul electricienilor, mecanicilor și instalatorilor de sisteme termice și de climatizare. Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă avertizează că limitarea accesului la forța de muncă externă ar putea paraliza sectoare precum transporturile, logistica, construcțiile și sectorul hotelier.
