Consumatorii din Grecia manifestă un nivel ridicat de pesimism economic, fiind identificați ca printre cei mai sumbri europeni în privința gestionării banilor. Rezultatele unui studiu global coordonat de NielsenIQ, care a inclus pentru prima dată piața grecească printre cele 39 de piețe analizate, evidențiază o tensiune între prioritățile declarate și acțiunile reale de cumpărare. Deși presiunea financiară este prezentă, alegerea produselor nu se reduce doar la căutarea celui mai mic preț disponibil pe piață.
În ceea ce privește criteriile de selecție a mărcilor, majoritatea populației pune accent pe echilibrul dintre cost și beneficii. Pentru 60% dintre greci, cel mai important factor în alegerea unei mărci este raportul dintre calitate și preț, în timp ce 48% dintre respondenți consideră că prețul în sine este elementul decisiv. În ciuda acestor tendințe, consumatorii caută în continuare produse care să răspundă nevoilor lor specifice, astfel încât 54% preferă articolele ce pot fi adaptate gusturilor proprii, iar 50% consideră important momentul în care se pot răsfăța.
Există o discrepanță semnificativă între preocupările pentru protecția mediului și comportamentul efectiv la momentul achiziției. Deși 85% dintre greci afirmă că îi îngrijorează poluarea, 78% sunt preocupați de schimbările climatice și 58% consideră că firmele au responsabilitatea de a proteja mediul, doar 34% iau în calcul aspecte ecologice atunci când cumpără. Principala barieră pentru produsele sustenabile este costul, deoarece 52% consideră că acestea sunt prea scumpe, în timp ce 31% se îndoiesc de eficiența lor reală.
Tehnologia de inteligență artificială este privită cu un amestec de optimism și temeri legate de stabilitatea profesională. În timp ce 78% dintre participanți cred că AI va face experiența cumpărăturilor online mai personalizată, iar 77% consideră că această tehnologie va îmbunătăți aspecte multiple ale vieții cotidiene, există o îngrijorare majoră privind piața muncii. Aproape 83% dintre respondenți se tem că implementarea inteligenței artificiale va duce la pierderea locurilor de muncă, deși 34% dintre utilizatorii actuali de aplicații AI au solicitat deja recomandări de cumpărături.
Analiza celor nouă tendințe identificate în Grecia pune grija pentru mediu pe primul loc, cu 24,4%, urmată de accentul pe nevoile personale, la 24,1%. Pentru companii, datele sugerează că simpla oferire a unui preț scăzut nu mai garantează câștigarea clienților, dar nici utilizarea etichetei de produs ecologic nu este suficientă pentru a asigura vânzările. Această situație obligă firmele să găsească un echilibru între sustenabilitate, personalizare și accesibilitate financiară pentru a capta atenția unui consumator tot mai sceptic.
Contextul economic din regiune reflectă o stare de incertitudine generalizată, asemănătoare cu tendințele observate și în alte țări europene. În România, datele furnizate de MKOR din septembrie indică o scădere a încrederii economice, deoarece doar 8% dintre români mai sunt optimiști în privința economiei, o cifră aflată în scădere față de pragul de 16% raportat în urmă cu trei ani.
