Guvernul Suediei a dispus interzicerea accesului la platformele ChatGPT și Claude pe toate calculatoarele utilizate în cadrul instituțiilor guvernamentale. Această decizie a fost luată deoarece cele două instrumente de inteligență artificială nu sunt utilizate pe baza unui contract oficial cu statul. Autoritățile au identificat riscuri semnificative legate de modul în care datele sunt procesate și stocate de către aceste servicii externe.
Ministrul Digitalizării, Mikael Wettercrantz, a explicat faptul că utilizarea unor soluții de tip AI fără un cadru contractual bine definit poate avea consecințe negative asupra securității informațiilor de stat. El a menționat că au fost observate mai multe exemple de utilizare problematică a acestor servicii. Aceste incidente vizează atât sensibilitatea datelor introduse în sistem, cât și modul în care sunt gestionate răspunsurile generate de algoritmii de inteligență artificială.
O preocupare majoră a autorităților suedeze este legată de posibila influență a guvernului american asupra companiilor de tehnologie. În absența unui contract clar, există temerea că firmele americane care dezvoltă aceste instrumente ar putea fi constrânse de autoritățile din SUA să ofere acces la informațiile obținute prin utilizarea serviciilor lor. Această vulnerabilitate juridică pune în pericol integritatea datelor guvernamentale protejate.
În urma verificărilor efectuate de autoritățile suedeze, singurul instrument de inteligență artificială de origine americană care a rămas permis este Copilot. Această soluție este dezvoltată de Microsoft și este singura care respectă cerințele de securitate impuse în prezent. Restul platformelor de chat de tip AI au fost eliminate pentru a preveni orice formă de scurgere accidentală a unor date sensibile către entități externe.
Decizia Suediei se aliniază cu o tendință de reglementare strictă a tehnologiilor emergente în Europa. Italia a luat măsuri similare prin blocarea accesului la ChatGPT încă din anul 2023, iar Parlamentul European a ales să dezactiveze funcțiile de inteligență artificială de pe dispozitivele utilizate de angajații săi în luna februarie. Aceste acțiuni reflectă o preocupare crescută pentru protecția datelor în fața noilor tehnologii.
Gestionarea riscurilor cibernetice rămâne o prioritate pentru administrațiile publice europene pe măsură ce adoptă instrumente digitale. Protecția infrastructurii critice și a datelor personale împotriva accesului neautorizat este un subiect constant în cadrul reglementărilor de securitate informațională. Guvernele caută un echilibru între inovația tehnologică și menținerea unor standarde riguroase de protecție a confidențialității în mediul digital global.
