Alegerile de la mijlocul mandatului din Statele Unite, care vor avea loc pe 3 noiembrie, reprezintă un moment critic pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Scrutinul implică votul pentru toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime din Senat, influențând direct capacitatea administrației lui Donald Trump de a implementa schimbări fiscale și de reglementare. Analistul financiar Radu Puiu de la XTB România subliniază că investitorii urmăresc controlul Congresului, reacția sectoarelor specifice și efectele asupra politicii Rezervei Federale și a evoluției dolarului.
Scenariul cu cea mai mare probabilitate, evaluat la aproximativ 60%, presupune ca democrații să preia controlul Camerei Reprezentanților, în timp ce republicanii vor păstra majoritatea în Senat. Sondajele indică un avantaj de 8% pentru democrați, ceea ce ar putea însemna circa 220 de locuri în Camera Reprezentanților. În Senat, situația este mult mai echilibrată, republicanii deținând deja 53 de locuri, iar dintre cele 35 de mandate disputate, 16 sunt considerate sigure pentru republicani și 10 pentru democrați.
Un Congres divizat între cele două partide ar putea genera un blocaj legislativ, fapt ce ar putea fi interpretat paradoxal ca un rezultat favorabil pentru investitori. Acest lucru ar reduce riscul unor modificări fiscale neașteptate, permițând companiilor să se concentreze pe creșterea profitabilității. Sectorul tehnologic, în special companiile cu capitalizare mare precum Microsoft și Alphabet, ar putea fi beneficiari, alături de companii defensive precum Johnson & Johnson, Procter & Gamble sau Coca-Cola, susținute de investițiile masive în inteligența artificială.
În cazul unei victorii republicane în ambele camere, evaluată la o probabilitate de 10%, s-ar putea reactiva fenomenul numit „Trump Trade”. Acest scenariu ar favoriza sectorul bancar, industria și energia tradițională, beneficiind companii precum Goldman Sachs, JPMorgan Chase, Exxon Mobil sau Intel. Pe de altă parte, o majoritate democrată ar putea declanșa o reacție negativă inițială pe Wall Street din cauza temerilor legate de creșterea impozitelor, deși dreptul de veto al președintelui ar putea limita impactul acestor reforme.
Analiza istorică a celor 19 cicluri electorale de la jumătatea mandatului din perioada 1950 încoace arată o tendință de creștere a indicelui S&P 500. După scrutin, indicele a crescut în medie cu aproximativ 13% în cele șase luni următoare, în timp ce în cele 120 de zile de tranzacționare anterioare alegerilor, creșterea a fost de doar 1,1%. Totuși, raportul XTB notează că în perioada preelectorală actuală, S&P 500 a avansat deja cu 5,6%, o valoare semnificativ mai mare decât media istorică de -2%.
Contextul economic general este marcat de o reziliență a economiei americane, evidențiată de creșterea PIB-ului de 3,5% în trimestrul al treilea. Totodată, o problemă structurală majoră rămâne datoria publică a Statelor Unite, care depășește deja 120% din PIB. Proiecțiile indică faptul că această cifră ar putea ajunge la 145% până în anul 2035, reprezentând un risc pe termen lung care depășește orizontul alegerilor din noiembrie.
