Instabilitatea socială și incertitudinea politică din Franța au declanșat luni o reacție negativă pe piețele financiare, afectând atât obligațiunile guvernamentale, cât și acțiunile listate la Paris. Protestele și violențele din weekend au amplificat temerile investitorilor cu privire la perspectivele fiscale ale țării, provocând o depreciere a monedei euro. În acest context, indicele CAC 40 a înregistrat scăderi, în timp ce randamentele titlurilor de stat au urcat semnificativ.
Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a crescut cu peste 10 puncte de bază, menținându-se la niveluri ridicate din ultimele decenii. Această evoluție indică costuri de finanțare mai mari pentru guvern, în condiții de volatilitate crescută. De asemenea, randamentele titlurilor pe doi ani au urcat cu 6 puncte de bază, iar cele pe termen de 30 de ani au înregistrat o creștere de 8 puncte de bază, reflectând pragul de risc ridicat.
Piața de acțiuni a fost puternic afectată, indicele CAC 40 scăzând cu 1,34% în tranzacțiile de luni dimineață, printre cele mai afectate fiind acțiunile băncilor. Presiunea a fost accentuată și de ponderea companiilor din industria luxului, care resimt scăderea consumului în China. Diferența de randament dintre obligațiunile Franței și cele ale Germaniei, cunoscută sub numele de spread OAT-Bund, a ajuns la niveluri similare cu cele din timpul crizei datoriilor suverane europene.
Investitorii străini dețin o proporție tot mai mare din datoria Franței, ponderea acestora crescând de la aproximativ 48% la începutul anului 2022 la aproape 60% la începutul lui 2026. Această evoluție poate amplifica volatilitatea pieței în perioadele în care investitorii evită riscul. Mike Bell, head of market strategy la RBC BlueBay Asset Management, a subliniat că situația actuală nu ajută deloc investitorii internaționali care doresc să investească în obligațiuni franceze.
Problemele bugetare rămân un punct critic, guvernul minoritar condus de premierul Sébastien Lecornu fiind în proces de negociere pentru bugetul anului 2027. Deficitul bugetar al Franței este în prezent de aproximativ 5% din PIB, depășind pragul de 3% recomandat. Analiștii avertizează că consolidarea fiscală va necesita măsuri dificile, precum creșterea taxelor sau a vârstei de pensionare, decizii care ar putea declanșa noi revolte sociale pe străzile țării.
În cadrul Uniunii Europene, normele privind deficitul excesiv stipulează că deficitul bugetar al administrației publice nu trebuie să depășească 3% din PIB. Depășirea acestui prag poate atrage sancțiuni sau intervenții specifice, însă Banca Centrală Europeană tinde să intervină doar dacă spread-urile afectează lichiditatea pieței. În prezent, Franța se confruntă cu un risc real de criză a datorii suverane dacă nu reușește să își stabilizeze finanțele publice.
