Israelul se pregătește să voteze marți, într-un moment în care Benjamin Netanyahu se confruntă cu o judecată politică ce pare să fie legată de evenimentele sângeroase de la 7 octombrie 2023. Alegerea parlamentară este privită de mulți adversari ca o oportunitate de a trage o concluzie asupra celui mai grav eșec de securitate din ultimele generații. Atacurile Hamas din octombrie 2023 au dus la moartea a 1.200 de persoane, în timp ce aproximativ 250 de oameni au fost luați ostatici și duși în Gaza.
Benjamin Netanyahu a respins în mod repetat orice vină pentru breșa de securitate apărută în acea zi și s-a opus cererilor pentru deschiderea unei anchete independente. Prim-ministrul susține că războaiele Israelului împotriva Hamas din Gaza, precum și împotriva aliaților săi din Liban și Iran, vor conduce la un Orient Mijlociu mai pașnic. Totuși, această viziune este contestată de mulți cetățeni, iar sondajele de opinie indică o scădere constantă a popularității partidului Likud de luni de zile.
Competiția electorală este marcată de ascensiunea lui Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al Armatei, care conduce noul partid de centru Yashar. Eisenkot, un outsider politic care și-a pierdut un fiu în luptele din Gaza, este considerat principalul adversar al lui Netanyahu. Un sondaj realizat de Channel 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc, cu 23 de locuri, înaintea partidului Likud, care ar obține 21 de mandatele. Totuși, rezultatele variază, canalul 14 estimând că Likud va obține 30 de locuri, în timp ce Eisenkot va avea aproximativ 20.
Sistemul electoral israelian funcționează pe baza reprezentării proporționale, unde doar partidele care depășesc pragul de 3,25% intră în Knesset, parlamentul de 120 de locuri. Chiar dacă un partid câștigă, formarea unui guvern necesită o majoritate de 61 de locuri, ceea ce face ca calculele de coaliție să fie extrem de complexe. Blocul lui Netanyahu, format din Likud, partidele de extremă dreapta conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, și două partide ultraortodoxe, ar putea obține între 49 și 55 de locuri, rămânând sub pragul necesar.
Opoziția pare fragmentată, deoarece lideri precum Naftali Bennett și Avigdor Liberman au propriile aspirații la funcția de prim-ministru și nu l-au susținut pe Eisenkot. Un alt factor decisiv ar putea fi rata de participare a alegătorilor arabi, care reprezintă aproximativ 20% din populația Israelului. La alegerile din 2022, participarea arabilor a fost de 53,2%, față de 70,6% la nivel național, însă pentru această ediție, institutele de sondare estimează că acest procent ar putea depăși 60%.
Contextul politic actual este marcat de o diviziune profundă în societatea israeliană pe criterii de religie, etnie și ideologie. În timp ce unele comunități, precum kibbutzul Be’eri, au înclinat votul spre dreapta după atacuri, mulți localnici continuă să susțină opoziția. Tensiunile rămân ridicate și în jurul cazului ostaticilor, familiile acestora organizând proteste constante în Tel Aviv pentru a cere asumarea responsabilității de către guvern și eliberarea celor răpiți.
