Liderii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord s-au reunit luni la Cardiff pentru a semna o declarație comună prin care își revendică dreptul la autodeterminare. Acești lideri politici au declarat că viitorul națiunilor lor se află în cadrul Uniunii Europene, subliniind că procesul de Brexit a prejudiciat economiile acestor teritorii. Întâlnirea a fost marcată de o abordare de coordonare între partidele care susțin independența acestor regiuni autonome.
Întâlnirea a reunit figuri politice importante, precum prim-ministrul scoțian John Swinney, liderul SNP, și prim-ministrul nord-irlandez Michelle O'Neill, vicepreședinta Sinn Féin. Aceștia au fost însoțiți de prim-ministrul galez Rhun ap Iorwerth, lider al partidului Plaid Cymru, și de președinta Sinn Féin, Mary Lou McDonald. Liderii au solicitat guvernului britanic să pregătească și să planifice schimbările constituționale necesare, afirmând că națiunile lor vor avansa în ritmul propriu către autodeterminare.
Contextul politice a fost influențat de declarațiile lui Donald Trump, care a afirmat că o reunificare a Republicii Irlanda și a Irlandei de Nord ar fi un proces fantastic. În urma acestor comentarii, Sinn Féin a pledat pentru organizarea unui referendum până în anul 2030. Michelle O'Neill a susținut că declarațiile președintelui american arată că dezbaterea privind unificarea este activă la nivel internațional, deși mulți cetățeni din Belfast au privit aceste afirmații cu prudență.
În ceea ce privește Scoția, John Swinney a estimat că un eventual referendum privind independența ar putea avea loc în următorii cinci ani. În schimb, Rhun ap Iorwerth a menționat că, deși nu a stabilit o dată pentru un referendum în Țara Galilor, este evident că sistemul de la Westminster nu mai funcționează eficient. Liderul galez a subliniat că delegarea de competențe pentru o nație este diferită de cea acordată unei regiuni sau unui oraș din Anglia.
Guvernul britanic rămâne ferm pe poziția sa, menținând opoziția față de organizarea referendumurilor de independență. Prim-ul ministru Andy Burnham a declarat că crede cu tărie în unitatea Regatului Unit, în timp ce în Irlanda de Nord se pune accent pe acordurile de pace de la Vinerea Mare din 1998. Aceste acorduri permit organizarea unui referendum doar dacă majoritatea populației din această provincie britanică ar fi de acord cu o unificare.
Această mișare politică este considerată semnificativă de către experți, precum profesorul Michael Keating de la Universitatea din Aberdeen, deoarece partidele naționaliste au cooperat într-un mod neobișnuit. Totuși, este puțin probabil ca guvernul britanic să cedeze în urma acestei declarații comune. În acest context, tensiunile privind statutul constituțional al națiunilor din cadrul Regatului Unit rămân un subiect de dezbatere intensă, între guvernul central și liderii regionali.
