Liderii naționaliști din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au semnat luni, 14 septembrie, un document care solicită guvernului britanic pregătirea unor schimbări constituționale. Acordul, semnat în cadrul unei conferințe de presă de la Cardiff, vizează recunoașterea dreptului celor trei națiuni de a-și decide singure viitorul. Această mișare deschide, de fapt, calea către organizarea unor potențiale referendumuri privind independența acestor teritorii, într-un moment în care dinamica politică pare să favorizeze mișcările naționaliste.
Semnatarii acordului sunt John Swinney, premierul Scoției, Rhun ap Iorwerth, liderul partidului Plaid Cymru din Țara Galilor, și Michelle O'Neill, prim-ministrul Irlandei de Nord și vicepreședintele Sinn Féin. Aceștia au subliniat că guvernul de la Londra trebuie să înceapă planificarea și facilitarea schimbării constituționale în fiecare jurisdicție respectivă. John Swinney a descris această întâlnire ca fiind un moment crucial în parcursul constituțional al Regatului Unit, afirmând că perioada în care Londra ia decizii pentru ei se apropie de sfârșit.
Premierul Scoției, John Swinney, a solicitat organizarea unui nou referendum pentru independența Scoției în următorul an de cinci ani. El a argumentat că logica politicii promovate de Andy Burnham, care pune accent pe transferarea puterii către regiuni, ar trebui să ducă și la recunoașterea dreptului de autodeterminare. Swinney a susținut că descentralizarea este o marcă distinctivă a politicii lui Burnham, iar acest principiu ar trebui aplicat și în cazul națiunilor care doresc să își decidă singure viitorul politic.
Situația actuală este una neobișnuită pentru Regatul Unit, deoarece Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse simultan de lideri din formațiuni pro-independență sau naționaliste. În Scoția, John Swinney conduce prin Partidul Național Scoțian, în timp ce în Țara Galilor, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Senedd după alegerile din luna mai. În Irlanda de Nord, Michelle O'Neill a devenit prim-ministru în 2024, după ce Sinn Féin a câștigat alegerile pentru Stormont în 2022.
Acordul semnat de cei trei lideri nu implică părăsirea imediată a Regatului Unit, ci pune bazele pentru recunoașterea dreptului la autodeterminare. Obiectivul principal este crearea unor mecanisme constituționale care să permită organizarea unor referendumuri în viitor. Liderii susțin că schimbarea constituțională este un proces iminent, argumentând că dinamica politică actuală este în favoarea mișcărilor lor, ceea ce ar putea forța o reevaluare a structurii politice a statului britanic.
În contextul instabilității politice care poate influența calculele electorale, aceste solicitări de reformă constituțională adaugă un nou strat de complexitate în gestionarea puterii la nivel regional. Deși discuțiile se concentrează pe autonomie, contextul politică de la nivel central rămâne un factor decisiv pentru viitorul stabilității în Regatul Unit și în relația dintre guvernele centrale și cele locale.
