Liderii guvernelor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord se reunesc luni, la Cardiff, pentru a semna un acord care poate declanșa procesul de destrămare a Regatului Unit. În cadrul acestui summit fără precedent, oficialii vor solicita dreptul de a organiza referendumuri pentru independență și vor pleda pentru o apropiere rapidă de Uniunea Europeană. Această mișare politică vine într-un moment de tensiuni majore la Londra, cu scopul de a cere autodeterminare.
Întâlnirea de la nivel înalt este marcată de o schimbare de paradigmă, deoarece administrațiile autonome sunt conduse simultan de partide care militează pentru independență. În Țara Galilor, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Parlament, cu Rhun ap Iorwerth în funcția de prim-ministru. În Scoția, Partidul Național Scoțian este condus de John Swinney, în timp ce în Irlanda de Nord, administrația este reprezentată de Sinn Féin, alături de Mary Lou McDonald.
Oficialii vor semna o declarație comună prin care își afirmă dreptul la autodeterminare și un memorandum de cooperare pe patru domenii esențiale: economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare. Obiectivul central este ca Scoția și Țara Galilor să poată adera la Uniunea Europeană ca state independente. În același timp, se pune accent pe faptul că Irlanda de Nord ar putea urma să facă parte din Republica Irlanda, deoarece modelul actual nu mai este considerat sustenabil.
John Swinney a avertizat că acest moment este unul istoric, deoarece Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței. Acesta a subliniat că este un semnal clar că statutul quo nu mai este sustenabil și că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regat al Unit. Această alianță de lideri naționaliști pune o presiune imensă pe guvernul central britanic, care încearcă să mențină stabilitatea politică.
Premierul britanic, Andy Burnham, a încercat să tempereze speculațiile, precizând că un nou referendum privind independența Scoției este exclus înainte de alegerile parlamentare. Burnham a argumentat că nu există un consens pentru organizarea unui astfel de referendum și că nu există o bază clară pentru a sugera că majoritatea locuatorilor Irlandei de Nord doresc separarea de Regatul Unit. Totuși, presiunea este amplificată de declarațiile lui Donald Trump, care a susținut unia Irlandii.
Contextul politic este marcat de intervenții externe care pot influența stabilitatea regională. De exemplu, în timpul unei vizite la Dublin, Donald Trump a declarat că i-ar plăcea să vadă o Irlandă unită, considerând că unirea cu Republica Irlanda ar fi un lucru extraordinar. Astfel, discuțiile de la Cardiff nu sunt doar o chestiune de administrație locală, ci și un subiect de geopolitică globală ce implică lideri internaționali de talie.
