Marii constructori auto occidentali, precum Ford, General Motors și Jaguar Land Rover, încearcă să profite de creșterea cheltuielilor pentru apărare prin vânzarea de vehicule modificate. Această strategie vizează utilizarea fabricilor care au rămas cu capacități de producție excedentare în urma încetinirii vânzărilor auto. Totuși, experții avertizează că aceste contracte militare nu vor putea compensa în totalitate scăderea cererii pe piața civilă de vehicule.
Un exemplu concret este licitația organizată de Ministerul britanic al Apărării, în valoare de 900 de milioane de lire sterline, echivalentul a 1,2 miliarde de dolari. Această licitație prevede furnizarea inițială a 3.000 de vehicule. În cadrul acestui proces, Ford propune o versiune a pickup-ului Ranger, în timp ce Jaguar Land Rover participă cu modelul Defender. General Motors include în oferta sa două modele de pickup-uri Chevrolet Silverado adaptate pentru armata britanică.
Deși oportunitățile apar odată cu majorarea bugetelor de apărare în Europa și America de Nord, impactul financiar rămâne limitat. General Motors estimează că divizia sa de apărare va genera 700 de milioane de dolari în acest an, cu o creștere anuală de aproximativ 30% în următorii ani. Cu toate acestea, veniturile ar putea ajunge la 1,5 miliarde de dolari în 2029, o sumă care reprezintă mai puțin de 1% din veniturile de 185 de miliarde de dolari înregistrate de grup în 2025.
O altă strategie adoptată de companii este vânzarea fabricilor subutilizate către grupuri din industria de apărare. Stellantis intenționează să vândă o fabrică inactivă din Canada producătorului de vehicule blindate Roshel, iar Volkswagen a convenit să vândă uzina sa din Osnabrück către Aurelius Capital din Israel. Analiștii consideră că vânzarea acestor unități de producție ar putea reprezenta un avantaj mai concret pentru constructori decât simpla adaptare a liniilor de asamblare auto pentru scopuri militare.
Furnizorii de componente, precum Valeo sau Forvia, ar putea beneficia și mai mult de această tranziție. Liniile lor de producție sunt mai mici și mai flexibile, fiind mai ușor de adaptat programelor militare. Forvia a semnat deja un acord pentru transferul unei fabrici din Germania către grupul General Dynamics. În același timp, Renault plănuiește producția a 1.000 de drone militare pe lună împreună cu Thales, deși volumul rămâne mic față de producția de 10.000 de vehicule pe zi.
Această orientare către sectorul de apărare intervine într-un moment în care producătorii tradiționali pierd cotă de piață în China în fața rivalilor locali precum BYD și Geely. Presiunile asupra marjelor de profit și extinderea rapidă a mărcilor chineze pe piețele europene și emergente au lăsat marile companii occidentale cu o capacitate de producție mult prea mare pentru cererea actuală de vehicule civile.
